Alergiile de vara – cauze si simptome

PUBLICAT LA DATA: 12-06-2010 Desi avem tendinta de a plasa alergiile exclusiv in sezonul de primavara, o mare parte dintre agentii care declanseaza reactii alergice persista si in timpul verii. Adaugati la aceasta combinatie caldura, umiditatea si poluarea aerului, si veti obtine imediat reteta alergiilor de vara.

Cand ne gandim la alergii, asociem, de regula, ochii inrositi, nasul infundat si pachetele de servetele cu sezonul de primavara sau toamna. Cu toate acestea, sosirea verii nu inseamna neaparat si sfarsitul alergiilor si al disconfortului, ci aduce cu sine doar schimbarea simptomelor.

In timp ce, primavara si toamna, persoanele alergice se confrunta cu simptome clasice de alergie, cum ar fi stranutul din abundenta si senzatiile de mancarime a ochilor si nasului, alergenii din perioada verii se manifesta in general prin nas infundat si exces de mucoasa la nivelul gatului si nasului.

Acest lucru se intampla deoarece agentii care provoaca alergiile variaza de la sezon la sezon. La inceputul primaverii, responsabil de producerea simptomelor de alergie si rinita alergica este polenul provenit de la copacii inmuguriti (cel de mesteacan, plop, nuc, paltin, stejar si frasin). Spre mijlocul anotimpului, disconfortul alergic este declansat de polenul ierburilor si al plantelor, precum vitelarul, iarba de Bermuda, timoteiul, iarba vantului (Agrostis), unele tipuri de iarba albastra si alte specii.

Pe masura ce se apropie vara si climatul devine mai uscat, o mare parte din vegetatie se usuca si moare. Pe fondul nivelului ridicat de umiditate, acest lucru creeaza un mediu propice pentru ciupercile de mucegai, care cresc in iarba si frunzele moarte si se dezvolta in numar considerabil pe vreme umeda. Astfel, pana la sfarsitul lui iulie, multe persoane cad victime simptomelor de alergie asociate cu mucegaiul.

Cauzele alergiilor de vara

Atunci cand polenul din aer este inhalat, sistemul imunitar al persoanelor alergice intra in stare de alerta, confundand particulele de polen cu agentii patogeni – microorganisme care invadeaza corpul si provoaca o serie de infectii. Pentru a se apara impotriva acestei „invazii”, organismul elibereaza anticorpi, substante care detecteaza si distrug bacteriile si virusii. Anticorpii ataca alergenii, ducand astfel la secretarea unor chimicale numite histamine, pe care sistemul imunitar le elibereaza in sange. Simptomele alergiilor de vara sunt declansate de actiunea histaminelor.

Polenul poate calatori pe distante mari, raspandind un val de reactii alergice. Cu cat e mai mare cantitatea de alergeni din aer, cu atat creste si disconfortul persoanelor alergice sau numarul acestora. Avand in vedere ca polenizarea se incheie pentru copaci la sfarsitul primaverii, cea mai mare contributie la alergiile de vara le revine ierburilor si buruienilor.

O parte din buruienile care provoaca alergii sunt Artemisia tridentata, stirul salbatic, spanacul salbatic, saricica si patlagina ingusta, iarba-parloagelor (Ambrosia artemisiifolia), zazania, talpa-gastei si ciulinul rusesc, in timp ce ierburile al caror polen declanseaza simptome alergice sunt firuta, costreiul, pirul gros, paiusul iarba de Bermuda, iarba albastra, golomatul, Agrostisul, vitelarul si timoteiul.

Ca si cum disconfortul provocat de polen nu ar fi suficient, pe timpul verii avem de infruntat si poluarea aerului. Una dintre substantele poluante cele mai frecvente este ozonul, care se creeaza in atmosfera prin combinatia dintre lumina solara, oxidul de azot si hidrocarburile provenite din arderea combustibilului. Lumina solara puternica si vanturile mai calme din perioada verii pot duce la formarea unor nori de ozon deasupra oraselor, iar studiile de specialitate au demonstrat ca ozonul si alti poluanti din aer contribuie la agravarea simptomelor de alergie si astm.

O alta problema cu potential alergic pe timpul verii o reprezinta intepaturile de insecte. Albinele, viespile, bondarii, barzaunii si alte insecte pot provoca reactii alergice la unele persoane atunci cand acestea din urma sunt intepate, cu consecinte grave pentru 5 la suta din populatia globului.

Cu toate ca majoritatea alergenilor de vara sunt gasiti in aer liber, exista o serie de agenti alergici chiar si in casele noastre. In zonele cu umezeala se dezvolta adesea mucegaiul, in special in bai si subsoluri. Sporii de mucegai circula in aer si pot provoca probleme pentru persoanele alergice atat vara, cat si pe toata durata anului.

O alta categorie de alergeni de interior foarte raspanditi sunt acarienii de praf – insecte microscopice din specia arahnidelor. Deoarece acestia se dezvolta rapid la temperaturi ridicate si in umezeala, populatia de acarieni atinge cote de varf in timpul lunilor de vara. Insectele isi fac cuiburi in paturi, tesaturi si covoare, iar reziduurile lor pot ajunge in aer, unde sunt inhalate si provoaca dificultati de respiratie, stranut si congestie nazala.

Ce simptome apar?

Simptomele alergice de vara cauzate de polen descriu o afectiune numita rinita alergica (cunoscuta popular si ca „febra fanului”), si includ:
      * nas infundat;
      * ochi umezi;
      * stranut;
      * tuse;
      * mancarimi ale ochilor si nasului;
      * aparitia cearcanelor.

De asemenea, polenul provenit de la iarba-parloagelor contribuie la aparitia sindromului alergic oral (sau sindromul latex-fructe), o reactie imunologica definita prin mancarimi si inflamatii la nivelul orofaringelui, declansata imediat dupa contactul cu anumite fructe si legume (banana, castravete, pepene, nuci) sau condimente in cazul persoanelor sensibile la polen.

Alergenii purtati de aer mai pot determina aparitia astmului, afectiune caracterizata prin ingustarea cailor aeriene, fapt ce poate provoca probleme de respiratie, tuse, atacuri recurente de respiratie suieratoare, dispnee (lipsa de aer) si dureri constrictive la nivelul pieptului.

Nu in ultimul rand, reactiile alergice la intepaturile insectelor cauzeaza, in general, simptome usoare, cum ar fi mancarimi si inflamatie topica. Cu toate acestea, pentru un mic procent din populatie, intepaturile de insecte pot duce la reactii alergice grave, marcate prin umflarea gatului sau a limbii, stari de ameteala, greata si, in situatiile de urgenta, soc anafilactic, persoanele in cauza avand imediat nevoie de asistenta medicala.

O alta problema de sezon o constituie „raceala de vara”. Termenul folosit in acest caz este unul impropriu, avand in vedere cauzele care duc la aparitia acestei manifestari. Spre deosebire de raceala tipica de iarna, provocata de infectii virale, „raceala de vara” este rezultatul unei reactii alergice la particulele din aer si presupune adesea inflamarea iritanta a nasului (rinita alergica).

Puteti fi alergic fara sa o stiti

Pentru a fi alergic nu trebuie neaparat sa va curga nasul si ochii. In cazul in care suferiti regulat de oricare dintre urmatoarele simptome, va sfatuim sa consultati medicul pentru diagnostic si pentru a va prescrie tratamentul corespunzator:

      * dureri de cap frecvente, in special in zona de deasupra nasului si/sau fruntii,
      * senzatia ca puteti respira mai bine pe gura deschisa (decat pe nas);
      * congestie nazala;
      * urechi infundate;
      * mancarimi ale gatului;
      * probleme de somn.

Va recomandam, de asemenea, sa va adresati unui alergolog daca medicamentele pe care le folositi nu mai sunt eficiente sau daca va provoaca efecte secundare incomode, precum somnolenta si insuficienta salivara (gura uscata).
 
Cum diagnosticam alergiile de vara?

Daca simptomele de congestie nazala, mancarimi si ochi inlacrimati nu dispar si va afecteaza viata de zi cu zi prin disconfortul pe care il produc, este momentul sa mergeti la un medic specialist pentru a afla la ce anume sunteti alergic.

Alergiile se diagnosticheaza, de regula, prin intermediul unui test pe piele, efectuat la nivelul bratului sau pe spate, in cadrul caruia pacientul este expus la diferite fragmente de alergeni. Aparitia unei bubite rosii indica apoi reactia alergica la una din substantele respective, ceea ce inseamna ca organismul produce anticorpi pentru a ataca in mod special acel tip de alergen.

Pe langa testele pe piele, utilizate de peste 100 de ani, alergiile mai pot fi depistate si prin efectuarea unui test de sange (testul RAST). Acesta presupune analiza unei mostre de ser, pentru a se masura productia de anticorpi secretati impotriva alergenilor comuni, precum polenul, praful, mucegaiul, parul de animale si intepaturile de insecte.

Cee ce trebuie sa retineti este ca, desi alergiile sunt foarte frecvente, acestea pot fi diagnosticate si tratate cu succes.


Autor: Alexandra Lozovschi

Bibliografie:

http://www.webmd.com/allergies/summer-allergies?page=4;
http://www.netwellness.org/healthtopics/ent/entallergies.cfm;
http://www.allergyactionplan.com/summer.html;
http://allergies.about.com/b/2009/06/09/summer-allergies-are-here.htm;
http://www.doityourself.com/stry/ara_naturalrelieffro;
http://www.articlesbase.com/diseases-and-conditions-articles/summer-allergies-causes-and-treatments-973370.html;
http://www.islamonline.net/servlet/Satellite?c=Article_C&pagename=Zone-English-HealthScience%2FHSELayout&cid=1245343171257.