Alopecia: pierderea anormala a parului

PUBLICAT LA DATA: 04-02-2010 Alopecia este o tulburare extrem de comuna ce afecteaza atat barbatii, cat si femeile. Incidenta acestei afectiuni este considerata a fi mai mare la barbati decat in cazul femeilor, desi unele dovezi stiintifice sugereaza ca diferentele aparente de frecventa a bolii nu sunt altceva decat deosebiri de manifestare ale simptomelor acesteia la cele doua sexe. Caderea parului se produce rapid si adesea implica mai mult o parte a capului decat cealalta. Cu toate acestea, alopecia poate afecta si alte zone ale corpului.

Parul urmeaza un anumit ciclu de crestere si, in orice moment, un mic procent de foliculi capilari se afla in stadiul de eliminare a parului, etapa necesara in procesul de pregatire pentru cresterea unor fire noi de par. In mod obisnuit, pierdem zilnic un numar de fire de par. Desi estimarile anterioare atribuiau caderii normale a parului o rata de 100-150 de fire pe zi, studiile recente au aratat ca acest numar se apropie mai degraba de 35-40 de fire de par zilnic.

Caderea parului are loc dupa un tipar determinat, fiind afectate cu precadere anumite zone ale scalpului. In cazul barbatilor ce sufera de alopecie, piederea parului are loc incepand de deasupra tamplelor si terminand cu crestetul capului. Adesea, parul se pastreaza doar in partile laterale si in zona cefei, insa afectiunea poate evolua pana la calvitie totala. In ceea ce priveste femeile, boala se manifesta diferit, tiparul de cadere a parului nefiind similar cu cel intalnit la barbati. In acest caz parul se subtiaza si sa rareste pe toata suprafata capului, dar linia parului nu se retrage, astfel incat nu se poate ajunge la calvitie totala.

Aceasta afectiune se manifesta in trei forme: alopecia androgenica, alopecia areata si alopecia postpartum. Desi este vorba de o boala cu raspandire larga, persoanele care sufera de alopecie nu sunt complet informate privind aceasta boala. Fara sa aiba totusi un caracter grav, care sa puna in pericol viata pacientilor, natura sporadica a acestei afectiuni, precum si tendinta de recurenta pe care o are provoaca efecte psihologice profunde, avand un impact puternic asupra vietii oamenilor si asupra capacitatii lor de a functiona in mediile sociale, la scoala si la serviciu. Pe langa aceasta, scalpul afectat de alopecie este mai expus actiunii razelor ultraviolete, fapt ce duce la cresterea daunelor actinice.

Alopecia androgenica

Alopecia androgenica, denumita si alopecie androgenetica, este cea mai des intalnita forma a acestei tulburari si vine pe fondul mostenirii genetice, efectelor imbatranirii si schimbarilor hormonale, factori ce contribuie la aparitia unor modificari la nivelul foliculilor capilari. Rezultatul acestor procese este miniaturizarea foliculilor, care nu mai produc fire de par terminal (firele lungi, cele mai groase si mai pigmentate), ci doar par vellus (fire scurte si fine, asemanatoare unui puf, care nu contin pigment melanic si de aceea sunt deschise la culoare). Aceasta forma de alopecie afecteaza atat adolescentii, cat si adultii, fiind foarte frecventa in jurul varstei de 40 de ani.

Atat in cazul barbatilor, cat si al femeilor, tranzitia de la firele de par terminal la cele vellus in zonele afectate are loc gradual. Pe masura ce boala progreseaza, faza de anagen (sau de crestere) se scurteaza, in timp ce faza de telogen (sau de odihna) ramane constanta. In consecinta, tot mai multi foliculi capilari sunt in faza de telogen, iar persoanele care sufera de aceasta afectiune vor constata o crestere in ritmul de pierdere a parului. Rezultatul final poate fi unul de calvitie partiala sau totala, suprafata de scalp afectata variind de la caz la caz si fiind de obicei marcata la nivelul vertextului (crestetul capului).

Fiind vorba de o tulburare intalnita la ambele sexe, 40 la suta dintre femei si barbati prezinta un anumit grad de cadere a parului pana la varsta de 35 de ani. In cazul barbatilor, alopecia androgenica se manifesta prin subtierea parului in fata si pe crestetul capului, progresand catre forma traditionala de potcoava in jurul partilor laterale. Barbatii care sufera de aceasta afectiune pot prezenta o incidenta marita de infarct miocardic. De asemenea, aceasta tulburare este asociata cu o serie de alte afectiuni medicale, inclusiv boala coronariana (incapacitatea arterelor coronare de a asigura aportul de sange corespunzator necesitatilor inimii), hipertrofia prostatica benigna (cancerul de prostata), tulburari de rezistenta la insulina (cum ar fi diabetul si obezitatea), dar si hipertensiunea arteriala. Alopecia androgenica la barbati mai poarta denumirea de chelie-tipar la barbati si afecteaza aproximativ 40 de milioane de persoane numai in America.

Atunci cand apare la femei, alopecia androgenica presupune subtierea generalizata a firelor de par pe toata suprafata coroanei capilare si in partea de sus a capului. 20 de milioane de femei sufera de aceasta afectiune in America. Incidenta alopeciei in randul femeilor este mai mare postmenopauzal (75 la suta din cazuri), spre deosebire de doar 13 la suta premenopauzal. Alopecia androgenetica la femei este corelata cu riscul crescut de sindrom ovarian policistic (PCOS), caracterizat printr-un dezechilibru hormonal ce poate duce la menstruatie neregulata, acnee, hirsutism (par corporal in exces) si luarea in greutate.

Alopecia areata

Alopecia areata este o tulburare dermatologica caracterizata prin faptul ca sistemul imunitar al organismului ataca foliculii capilari. Caderea parului are loc in smocuri pe suprafata capului sau a corpului si poate progresa pana la chelia totala (denumita alopecia totalis) sau pana la pierderea intregului par, atat de pe cap, cat si de pe restul corpului (alopecia universalis). Alopecia areata apare la ambele sexe, indiferent de rasa sau de varsta, desi se dezvolta de obicei din copilarie. La barbati, aproximativ 10 la suta din cazurile acestei afectiuni au ca rezultat pierderea parului facial, forma a bolii denumita alopecia barbae.

Aceasta manifestare a bolii este foarte raspandita si afecteaza 1,7 la suta din populatia globului, peste 4,7 milioane de cazuri fiind raportate doar in Statele Unite ale Americii. Alopecia areata tinde sa apara cel mai frecvent la copii, adolescenti si adultii tineri. Totusi, poate afecta si persoanele mai in varsta, iar rareori se manifesta la copiii foarte mici. Caderea parului se poate declansa brusc sau poate aparea impreuna cu o senzatie usoara de mancarime sau de furnicaturi. Adesea, progresia bolii este sporadica si are un caracter capricios. Astfel, poate sa aiba loc pierderea parului intr-o anumita zona, ca apoi foliculii capilari sa se regenereze si parul sa creasca din nou, dupa care sa urmeze un al doilea val de cadere a firelor de par.

De asemenea, alopecia areata poate afecta alternativ zone diferite ale scalpului. Astfel, parul pierdut in unele locuri poate creste din nou, in timp ce boala evolueaza spre alte zone, neafectate pana atunci. In alte situatii, tiparul de cadere a parului incepe pe o suprafata restransa de pe suprafata scalpului, ca apoi sa progreseze brusc, cu sau fara regenerarea zonelor afectate anterior. Cu toate acestea, exista cazuri in care alopecia afecteaza doar o singura zona de dimensiuni mici, fara sa se extinda.

Alopecia postpartum (si telogen effluvium)

O alta forma des intalnita de cadere a parului o reprezinta alopecia postpartum, cauzata de schimbarile hormonale ce au loc in timpul sarcinii si care provoaca o alterare in tiparul de crestere a foliculilor capilari. Pierderea parului survine ca urmare a intreruperii tratamentului hormonal cu estrogen si progesteron pentru contraceptie.

De obicei, aceste schimbari hormonale nu isi fac simtita prezenta pe durata sarcinii, manifestandu-se abia la o perioada cuprinsa intre trei si noua luni dupa nastere, prin caderea brusca si foarte excesiva a parului. Desi are un efect adesea traumatic pentru proaspata mamica, ciclul de crestere a parului revine la parametri normali in decurs de un an dupa incheierea sarcinii.

Alopecia postpartum este adesea corelata cu o afectiune denumita telogen effluvium, ce descrie modificarea ciclurilor de crestere a foliculilor capilari astfel incat un numar anormal de mare de foliculi sa fie in faza telogen a ciclului. Telogen effluvium provoaca o pierdere difuza a parului, de pana la 400 de fire de par zilnic – aproximativ de zece ori mai multe decat presupune rata normala de cadere. De cele mai multe ori, pierderea parului este greu de observat de timpuriu, ci abia atunci cand acesta boala afecteaza deja 25 la suta din suprafata scalpului. Este important de precizat ca stresul poate contribui la agravarea telogen effluvium.


Cauzele aparitiei si dezvoltarii alopeciei

Conform datelor stiintifice detinute in prezent, alopecia areata este cauzata de o anormalitate a sistemului imunitar, ce face ca aceasta afectiune sa fie una autoimuna. In consecinta, sistemul imunitar ataca anumite tesuturi din organism, respectiv foliculii capilari, si intrerupe procesul de crestere a parului. Biopsia suprafetelor de scalp afectate a scos la iveala prezenta celulelor imunitare in interiorul foliculilor capilari acolo unde ele nu ar trebui sa exista in mod normal. Cauzele acestui fenomen raman inca necunoscute.

In studiul probelor de biopsie a scalpului prelevate de la pacientii cu alopecie areata, dermatologii au remarcat ca una din trasaturile caracteristice observate la microscop este prezenta de celule inflamatorii (celule ale sistemului imunitar) in partea de jos a foliculilor de par afectati. Tipul de celula a carei prezenta a fost cel mai frecvent semnalata este o globula alba numita limfocita T. Oamenii de stiinta s-au axat pe studiul interactiunii acestor celule inflamatorii si, in mod particular, a limfocitei T cu foliculii capilari. In acest sens, cercetarile continua pentru a determina modul in care sistemul imunitar afecteaza foliculii capilari, ducand la intreruperea cresterii parului, dar si ce anume declanseaza acest comportament aberant al celulelor imunitare.

Adesea, alopecia este asociata cu alte afectiuni autoimune, ca de exemplu tulburarile alergice, bolile tiroidiene, vitiligo (depigmentarea pielii), lupus (producerea anormala de anticorpi, ce ataca tesuturile propriului organism in locul agentilor patogeni), artrita reumatoida (inflamarea cronica a articulatiilor) si colita ulceroasa (ulceratii la nivelul intestinului gros). In unele cazuri, alopecia apare la membrii aceleasi familii, sugerand faptul ca ereditatea si genele joaca un rol important in dezvoltarea acestei tulburari.

Factori genetici care determina caderea parului

O varietate de factori genetici si ambientali pot fi raspunzatori pentru aparitia alopeciei androgenetice. Studiile stiintifice efectuate pe tema caderii parului au determinat ca aceasta forma de pierdere a foliculilor capilari este strans legata de activitatea hormonilor androgeni, in special cel numit dihidrotestosteron (DHT). Hormonii androgeni joaca un rol esential in dezvoltarea organelor sexuale masculine inainte de nastere si in timpul pubertatii.

De asemenea, androgenii indeplinesc si alte functii importante la nivelul organismului, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, printre care se inscriu reglarea cresterii parului si a apetitului sexual. Alopecia androgenica este cauzata de o sensibilitate genetica a foliculilor capilari la actiunea DHT, ce provoace micsorarea acestora atunci cand sunt expusi la hormonul respectiv. Acest fapt scurteaza durata de viata a foliculilor si ii impiedica sa produca fire de par la parametri normali.

Factorii genetici si-au demonstrat importanta in dezvoltarea alopeciei si in influentarea nivelului de gravitate cu care se manifesta aceasta boala. Cercetarile au relevat cazuri de imbolnavire a mai multor membri ai aceleiasi familii, astfel de situatii fiind raportate in 10 pana la 50 la suta din studiile publicate pe acesta tema. De asemenea, s-au inregistrat cazuri de alopecie simultana sau secventiala atat la gemeni univitelini (identici), cat si la cei bivitelini (fraternali). Conform literaturii de specialitate, ereditatea este considerata ca fiind responsabila de aparitia acestei afectiuni in proportie de 55 la suta, ceea ce inseamna ca factorii ambientali au, de asemenea, un rol semnificativ in dezvoltarea acestei tulburari.

Informatiile detinute pana in prezent mai sugereaza si ca exista diferente la nivelul unui locus important (pozitia ocupata de o gena sau de alelele ei) din structura cromozomului 6 intre pacientii cu alopecie de durata extinsa, pe de o parte, si cei in cazul carora boala are manifestari mai usoare si de durata redusa, pe de alta parte. Oamenii de stiinta continua sa efectueze studii in acest sens, ce vizeaza membrii aceleiasi familii, pentru o mai buna intelegere a rolului geneticii in aparitia acestei tulburari.

AR – gena asociata cu alopecia

In mod obisnuit, fiecare fir de par creste pentru o perioada de doi pana la sase ani, dupa care intra in faza de telogen timp de cateva luni si apoi cade. Ciclul reincepe atunci cand foliculul respectiv produce un nou fir de par. Insa marirea nivelurilor de androgeni in structura foliculilor capilari scurteaza durata ciclului de crestere a parului si determina producerea predominanta – sau, in unele cazuri, exclusiva – de par vellus. Mai mult decat atat, activitatea acestor hormoni intarzie procesul de formare a noilor fire de par.

Desi cercetatorii au in vedere mai multe gene care pot fi responsabile pentru declansarea alopeciei, in majoritatea cazurilor au fost identificate variatii ale unei singure gene –AR –, cu rol in producerea unei proteine numita receptor de androgen. Aceasta proteina permite organismului sa raspunda in mod corespunzator la actiunea dihidrotestosteronului si a altor androgeni. Studiile in domeniu sugereaza ca variatiile din structura genei AR duc la cresterea activitatii receptorilor de androgen in foliculii capilari. Cu toate acestea, nu s-a stabilit cu exactitate modul in care aceste schimbari genetice cresc riscul de cadere a parului in cazul pacientilor cu alopecie androgenetica.

Oamenii de stiinta investigheaza in continuare legatura dintre alopecia androgenetica si alte afectiuni medicale, ca de pilda boala coronariana si cancerul de prostata – la barbati – si sindromul ovarian policistic –in cazul femeilor. Se crede ca unele dintre aceste tulburari pot fi asociate cu cresterea nivelurilor de androgeni, fapt ce ar putea explica aparitia bolilor respective odata cu pierderea parului cauzata de activitatea acestor hormoni. Insa dezvoltarea alopeciei ar putea implica si alti factori hormonali, ambientali si genetici inca neindentificati, motiv pentru care nu se stie exact daca aceasta boala trebuie catalogata drept una ereditara. Cu toate acestea, s-a demonstrat ca alopecia poate afecta mai multi membri ai aceleiasi familii, astfel incat antecedentele familiale ale bolii constituie un factor de risc in aparitia acesteia.


Metode de tratament

Majoritatea pacientilor (mai exact 90 la suta dintre acestia) cu forme usoare de alopecie, care afecteaza o suprafata redusa a scalpului, inregistreaza o recuperare spontana in decurs de doi ani de la aparitia bolii. De asemenea, aceasta categorie de persoane raspunde favorabil la diverse tratamente. La polul opus se situeaza pacientii ce prezinta anomalii severe ale unghiilor, atopie (astm, rinita alergica si dermatita atopica) si cei in cazul carora boala debuteaza inainte de varsta de cinci ani si este caracterizata prin pierderea excesiva a parului. Alopecia totalis sau universalis, care dureaza o perioada de timp mai lunga de doi ani, implica un raspuns mai scazut la terapie si sanse reduse de recuperare spontana a parului.

Tratamentul alopeciei este fie medical, fie chirurgical si include:
      * Medicamente anti-inflamatorii, inclusiv injectii topicale sau intralezionale cu steroizi
      * Terapia cu laser de nivel energetic scazut (LLL – Low Level Laser Therapy)
      * Minoxidil, linia terapeutica recomandata, care actioneaza asupra cresterii parului atunci cand este aplicat local pe pielea capului. Aceasta substanta se regaseste ca ingredient activ in solutia Alopexy 2% (39.00 RON), indicata in tratamentul alopeciei androgenice.
      * Cafeina, aplicata local. Ve recomandam samponul pe baza de cofeina ALPECIN Active 1 (20.70 RON), pentru par si scalp normal sau uscat, ori Active 2, pentru scalpul gras. Acest produs protejeaza radacina si intareste firul de par, ajutand la stabilirea si mentinerea barierei functionale. Daca aveti un scalp sensibil, va sugeram tonicul ALPECIN Medicinal Special (25.10 RON), cu extras de hamei ce calmeaza pielea, in timp ce vitaminele A si E, alaturi de acizii grasi intaresc rezistenta naturala a scalpului. Din aceeasi gama de produse fac parte si samponul ALPECIN cu cofeina C1 (23.99 RON), care previne caderea parului din cauze ereditare, precum si samponul lichid Alpecin (28.81 RON), ce ajuta la prelungirea fazei de crestere a parului peste predispozitia genetica. Va mai recomandam samponul ALPECIN Dublu efect (29.48 RON), ce actioneaza intr-o prima etapa prin pregatirea scalpului pentru actiunea complexului cu cafeina, iar in a doua etapa ingredientii activi patrund in radacina parului si o intaresc impotriva atacului testosteronului.

O optiune de tratament care da rezultate sunt fiolele VICHY Dercos pentru barbati (129.20 RON), pe baza de aminexil, molecula patentata chimic ce se opune rigidizarii colagenului pentru a conserva supletea si elasticitatea tesuturilor care inconjoara radacina firului de par, permitandu-i acesteia sa se ancoreze mai bine in pielea capului. Acest produs este comercializat si in varianta pentru femei, respectiv VICHY Dercos anti-chute femme (130.00 RON), cu acelasi efect de favorizare a construirii fibrei capilare. Din aceasta gama de produse impotriva caderii parului mai face parte si sprayul VICHY Dercos Aminex (108.00 RON), un tratament energizant si revigorant.

De asemenea, farmacia noastra va pune la dispozitie o gama larga de sampoane CRESCINA, destinate atat femeilor, cat si barbatilor. Aceste produse sunt indicate in cazul caderii semnificative (CRESCINA pentru femei, 45.90 RON) sau severe a parului (CRESCINA pentru femei – 53.55 RON, CRESCINA pentru barbati – 54.00 RON). In ce priveste tratamentele cosmetice si medicale pentru par, va recomandam linia de produse Crescina Hair Growth, cu rol in reactivarea cresterii fiziologice a parului in zonele afectate de alopecie. Tratamentele din aceasta gama sunt concepute in functie de diferitele stadii de evolutie a acestei afectiuni. Astfel, in cazul caderii usoare a parului, respectiv stadiul I al bolii, va recomandam CRESCINA Re-Growth 100 pentru barbati (160.29 RON) si CRESCINA Re-Growth 100 pentru femei (187.43 RON). In stadiul II, de rarire avansata a parului, sunt indicate tratamentele complete CRESCINA Re-Growth 200 (271.57 RON – pentru femei, respectiv 232.24 RON – pentru barbati). In stadiul III de cadere masiva a parului va sugeram tratamentul CRESCINA Re-Growth 300 (pentru femei – 355.00 RON, pentru barbati – 336.93 RON), in timp ce in cazul de calvitie incipienta (stadiul IV) este recomandat CRESCINA Re-Growth 500 (389.26 RON, pentru femei si 455.18 RON, pentru barbati). CRESCINA Re-Growth 700 (539.33 RON, pentru femei, iar pentru barbati – 569.00 RON) se adreseaza persoanelor care sufera de calvitie incipienta avansata, respectiv stadiul IV/V, in timp ce pentru calvitia aflata in stadiul cel mai avansat (V-VI) este indicat tratamentul complet CRESCINA 700 (436.05 RON).

O solutie o reprezinta si transplantul de par, de pe partile laterale a capului, in zonele frontale afectate de calvitie. Aceasta interventie chirurgicala se realizeaza cu succes, insa necesita trei sau patru sedinte in decurs de doi ani pentru a obtine o densitate corespunzatoare a firelor de par pe suprafata de scalp vizata. Procedura de mini-micrografting a revolutionat transplantul de par, conferindu-i un aspect mai natural, si presupune recoltarea parului de la donator cu ajutorul unui instrument special cu mai multe lame, care poate ajusta forma si dimensiunea suprafetei ce urmeaza a fi implantata.

Un studiu aparut in publicatia Archives of Dermatology a demonstrat, de asemenea, eficienta aromoterapiei cu uleiuri esentiale (lemn de cedru, levantica, cimbru, rozmarin) la unii pacienti. Ca si in cazul altor tulburari cronice pentru care nu exista un tratament unic, nu putem vorbi de o metoda eficienta de prevenire, desi s-a constatat ca eliminarea stresului emotional poate avea efecte benefice. Mai mult, nu au fost semnalate medicamente sau produse cosmetice de ingrijire a parului care sa fie asociate cu aparitia alopeciei. Cercetarile stiintifice continua pe tema acestei afectiuni complexe.


Alte forme de alopecie

In timp ce alopecia androgenica, areata si postpartum sunt cele mai frecvente cauze de cadere a parului, exista si alte afectiuni ce produc un efect similar. Acestea includ:

 * Afectiuni endocrine:
      - hipo si hipertiroidia (secretia insuficienta sau excesiva a hormonilor tiroidieni)
      - hipopituitarism (deficit la nivelul hormonilor hipofizari)
      - hipoparatiroidism (hipofunctia hormonala a glandelor paratiroide)

 * Afectiuni induse de consumul de medicamente:
      - contraceptivele orale
      - antibioticele
      - excesul de vitamina A
      - anticoagulantele

 * Deficienta de fier

 * Malnutritia:
      - regimuri alimentare severe, ce priveaza organismul de nutrienti si scad drastic aportul de calorii

 * Boli cronice grave

Toate aceste afectiuni pot rezulta in pierderea difuza a parului (ducand chiar pana la calvitia totala) si nu sunt identificate imediat drept cauze ale caderii parului. Din acest motiv, va sfatuim sa consulati medicul de fiecare data cand constatati ca pierdeti mai mult par decat de obicei si sa solicitati testarea corecta si aprofundata a posibilelor cauze, precum si un diganostic exact.

Cauzele pierderii anormale a parului pot fi stabilite prin intermediul unei game largi de teste medicale – inclusiv analiza chimica a sangelui si biopsiile de piele –, pe baza carora poate fi determinata optiunea terapeutica cea mai adecvata in functie de caz, precum si un pronostic de evolutie a bolii. De precizat ca, uneori, caderea excesiva a parului poate constitui un simptom al unei afectiuni grave, ce poate avea repercusiuni severe asupra sanatatii daca este tratata cu superficialitate. Cu alte cuvinte, amintiti-va ca scopul dumneavoastra este acela de a vindeca problema, si nu doar de a trata simptomul.


Autor: Alexandra Lozovschi

Bibliografie:
http://www.medicinenet.com/alopecia_areata/article.htm;
http://emedicine.medscape.com/article/1070167-overview;
http://www.dermatology.org/hairinfo/02.html;
http://www.americanhairloss.org/women_hair_loss/causes_of_hair_loss.asp;
http://www.skinsite.com/info_androgenic_alopecia.htm;
http://ghr.nlm.nih.gov/condition=androgeneticalopecia;
http://www.hairfinder.com/hair-problems/alopecia.htm;
http://www.merck.com/mmpe/sec10/ch124/ch124b.html.