Apneea in somn – factor de risc cardiovascular

Multiplele pauze respiratorii care fragmenteaza somnul, senzatia de oboseala dupa ce ne trezim,  atentia si capacitatea de concentrare diminuate pe parcursul zilei sunt simptome ale sindromului de apnee in somn. Acesta este asociat cu obezitatea, hipertensiunea arteriala, sindromul metabolic (prezenta simultana a cel putin 3 factori perturbatori: obezitate abdominala, tensiune arteriala, glicemie a jeun sau trigliceride ridicate), sau cu diabet  si poate avea  impact asupra calitatii vietii si sanatatii.

Pauzele respiratorii repetate sunt datorate in 9 din zece cazuri unei coborari a cailor respiratorii superioare in timpul somnului care impiedica trecerea aerului. Tratamentul de referinta, presiunea pozitiva continua, consta in a respira in timpul noptii aer sub presiune pentru a mentine deschis pasajul faringelui, intre nas si trahee, cu ajutorul unei masti conectate la un mic compresor.

Ameliorarea somnului si concetrarea din timpul zilei datorita presiunii este recunoscuta, dar nici un studiu nu a putut sa demosntreze ca acelasi tratament actioneaza si asupra anomaliilor asociate. Un studiu realizat pe 86 de pacienti, majoritatea cu sindrom metabolic, dar netratati inca, a aratat ca in 3 luni, presiunea pozitiva continua le-a redus semnificativ tensiunea arteriala, colesterolul, trigliceridele, si le-a imbunatatit glicemia, astfel incat 11 dintre participantii la studiu nu mai sufereau de sindrom metabolic. Prof.  Patrick Lévy a studiat consecintele fiziologice ale apneei in somn, a declarat ca rezultatele  studiului mentionat anterior si care sunt surprinzator de bune ar putea fi mai putin concrete in cazul pacientilor cu o stare de sanatate mai precara decat in cazul subiectilor. Din acest motiv, prof. Jean-Louis  Pépin sustine ca acest tip de presiune are efect limitat  asupra diabetului si sunt necesare relaurea activitatii fizice si controlul asupra regimului alimentar.

Acest sindrom, mult mai frecvent in cazul barbatilor (4%) decat al femeilor (2%)  creste odata cu varsta si atinge 10 pana la 15 procente dupa  40 de ani. Obeziatea este un factor care favorizeaza aparitia apneei in somn deoarece accentueaza retragerea cailor respiratorii si limiteaza miscarile diafragmei. Totusi, doar 70% dintre apneici sunt  supraponderali sau obezi. Unii apneici sunt slabi,  dar anumite trasaturi anatomice  predispun la apnee cum ar fi un maxilar de dimensiuni mici si spre interior.

Diagnosticul are la baza raspunsurile date  de pacienti dar si o poligrafie ventilatorie. Realizat la domiciliul pancientului, acest examen masoara oxigenarea sangelor,  fluxul de aer din nari, miscarile respiratorii si sforaitul, aproape constant. Sindromul  de apnee tebuie tratat atunci cand  indexul de apnee atinge 30  in decursul unei ore, deoarece creste riscul cardiovascular. In practicamedicala,   sindromul se trateaza  chiar daca indexul  este sub 30  dar activitatea din timpul zilei este perturbata de somnolenta. In timpul episoadelor de apnee, eforturile pentru a respira si scaderea oxigenului  sanguin stimuleaza sistemul nervos simpatic care declanseaza reluarea  brutala a respiraiei.  Proasta oxigenare si absenta somnului profund care permite o scadere a presiunii arteriale si a frecventei cardiace, favorizand hipertensiunea arteriala.

Apneea in somn este prezenta  la 40-50% din cazurile  de hipertensiune  (80% din cele refractare la medicamente) si in 30 pana la 60%  din accidentele cerebrovasculare.  Pentru acestea din urma, tratarea apneei reduce riscul unui alt accident.

Pentru moment presiunea pozitiva continua este  cel mai bun tratament. Pentru formele mai putin severe si pentru cei care nu suporta masca cu compresor, o  orteza mandibulara poate facilita trecerea aerului, iar o interventie chirurgicala poate modifica anatomia mandubulara.