Capacitatea creierului de a se regenera mai eficienta cu ajutorul unei proteine

Cercetatorii de la Consiliul de Cercetare Medicala din Marea Britanie au identificat o proteina produsa de vasele de sange din creier ce poate fi folosita in terapiile de regenerare cerebrala (stimuleaza creierul sa se refaca in urma unei leziuni sau in urma unei  afectiuni).

Desi  majoritatea neuronilor din creierul adult se formeaza in timpul sarcinii si imediat dupa nastere, formarea lor continua si in timpul vietii datorita celulelor stem neuronale.

Celulele stem neuronale au capacitatea de a se specializa in noi celule cerebrale, precum cele din bulbul olfactiv responsabile de simtul mirosului si  cele din hipocamp cu rol cheie in formarea memoriei si a invatarii. Celulele stem neuronale se gasesc in nise specializate din creierul adult al mamiferelor precum zona subventriculara si girusul dintat, care controleaza comportamentul celulelor stem. Aceste nise contin si alte tipuri de celule si care alaturi de celulele stem neuronale se gasesc adesea in apropierea vaselor de sange. Aceste nise genereaza o serie de semnale  care regleaza felul in care se produce diviziunea celulelor stem neuronale si in ce tip de celule se transforma. De obicei, aceste celule devin neuroni sau celule cerebrale care transmit mesaje, dar atunci cand creierul sufera o leziune asemenea unui accident atac cerebral, cel mai adesea  celulele stem neuronale se transforma in celule gliale, cestea trasnformadu-se in tesut cicatrizat.

In cadrul studiului cercetatorii de la MRC au analizat interactiunea dintre celulele care se gasesc de-a lungul vaselor de sange (celule endoteliale) si al celulelor stem neuronale si au constatat ca o proteina denumita betacelulina a intesificat refacerea cerebrala la soareci prin stimularea celulelor stem neuronale sa se multiplice si sa formeze noi celule cerebrale. Oamenii de stiinta au observat ca proteina produsa de celulele din vasele de sange care se gasesc pe nisele de celule stem transmite  semnale atat   celulelor stem si euroblastilor determinand proliferarea acestora. Cand soarecii au primit mai multa betacelulina, cercetaorii britanici au constatat  o crestere semnificativ atat in formarea celulelor stem si a neuroblastilor, ducand la formarea mai multor neuroni in creier. Dar cand soarecii au primit un anticorp care blocheaza proteina, formarea noilor neuroni a incetat.

Avand in vedere ca proteina duce la formarea mai degraba a neuronilor decat a celulelor gliale, cercetatorii spera ca  datele studiului sa fie folosite in dezvoltarea noilor terapii menite sa refaca zonele lezate sau bolnave ale creierului, asa cum apar in urma accidentelor cerebrale, traumatismelor cerebrale, si chiar si in urma  formelor de dementa.

Totusi, va mai dura pana ce datele din laborator vor fi  transpuse in terapia clinica, fiind necesare  mai multe teste pentru a explica rolul proteinei si pentru a descoperi influenta acesteia asupra  creierului cu leziuni, individual sau impreuna cu  celule stem neuronale  transplantate.