Cum ne poate ajuta activitatea fizica sa ne ferim de Alzheimer

Boala Alzheimer este o forma de dementa manifestata prin pierderea memoriei,  pentru care nu exista momentan vindecare si putine tratamente care sa ofere sperante pacientilor. Totusi, un nou studiu sugereaza ca pentru anumite persoane, plimbarile zilnice sau joggingul ar putea reduce riscul de aparitie al bolii sau sa-i schimbe cursul daca aceasta a debutat deja.

Pentru experiment cercetatorii de la Washington University din  St. Louis a recrutat 201 adulti,  cu varste intre 45 si 88 de ani care deja faceau parte  dintr-un alt studiu pentru boala Alzheimer. Unii dintre participanti aveau in istoricul familiei cazuri de Alzheimer, dar nici unul dintre ei nu prezenta simptomele clinice ale bolii la inceputul studiului si au avut rezultate bunela testele de memorie si de rationament, fiind considerati de catre medici normali din punct de vedere cognitiv.

Cercetatorii au utilizat tomografia prin emisie de pozitroni, o tehnica de imagistica avansata, pentru a  identifica la pacienti semne de placi amiloide,  acele depozite cerebrale  care indica prezenta bolii. Cei cu mai multe placi amiloide tind sa aiba pierderi de memorie mai accentuate.

In etapa urmatoare, oamenii de stiinta au efectuat teste genetice asupra voluntarilor, teste pentru   gena  implicata in metabolismul colesterolului, APOE. Fiecare dintre noi este purtator al acestei gene APOE,  dar s-a demonstrat stiintific ca in cazul celor care sufera variatii ale genei sunt de 15  ori mai expusi riscului de a dezvolta Alzheimer, comparativ cu cei care nu au  aceasta variatie, conform unui editorial publicat in British Journal of Sport Medicine. Acelasi raport a  mai aratat ca purtatorii  prezinta simptome  de dementa la o varsta timpurie, la sfarsitul celei de-a sasea decada de viata, in loc de  inceputul celei de-a opta asa cum se intampla la pacientii care nu prezentau variatia genei.

56 de voluntari, femei si barbati de diferite varste au fost confirmati cu  varianta APOE- e4,   iar  istoricul medical al familiei sugera ca o ruda a fost purtator al  genei. Cu toate acestea cercetatorii   sustin ca pot exista si multe alte cauze genetice necunoscute ale bolii.

In cele din urma voluntarii au ofst rugati sa completeze  chestionare detaliate in legatura cu activtatea lor fizica din ultimii 10 ani. Recent, foarte multe studii au cautat sa afle daca  a fi activ   poate reduce riscul de Alzheimer, dar rezultatele nu au ofst satisfacatoare deoarece unele (atat pe oameni cat si la animale) au sugera ca activitatea fizica regulate are un rol protector, in ce alte studii nu au stabilit beneficii clare.

Totusi, situatia s-a schimbat deoarce in urma interpretarii rezultatelor pentru  cei care au suferit mutatii ale genei,  acestia prezentand acumulari mai mari de placi amiloide (decat cei fara variatii ale genei), cu exceptia cazurilor cand acestia aveau acitivtate fizica regulate. Cei care au raportat plimbari sau jogging pentru cel  putin 30 de minute de 5 ori pe saptamana  aveau acumulari de placi amiloide asemeni cu voluntarii care nu erau purtatori de gena care a suferit variatii.

Cercetatorii considera  faptul ca  nivelurile de activitate fizic care pot fi ajustate  au un impact asupra acumularii placilor amiloide, si asupra evolutiei  bolii Alzheimer  la cei  u predispozitie genetica.

Acelasi studiu a mai aratat ca  extrem de multe persoane sunt sedentare, iar  stilul de viata lipsit de activitate pare sa accelereze acumularea acestori placi.