Femeile sunt mult mai sensibile la durere decat barbatii

Un studiu de mare amploare a indicat o diferenta intre sexe fata de suferinta fizica. Motivele sunt de natura genetica, hormonala si culturala. Evaluarea durerii unui pacient reprezinta intotdeauna  o provocare pentru personalul medical. Fiecare afectiune foloseste cuvinte diferite pentru descrierea durerii, iar resimtirea acesteia este personala. Un studiu realizat in cadrul Universitatii  Stanford din Statele Unite realizat pe 11.000 de persoane arata ca pentru aceeasi patologie, femeile declara ca sufera mai mult decat barbatii.

Rezultatele studiului au fost publicate in Journal of Pain si are la baza analiza unor fise medicale care  acopera 22 de patologii. Pentru evaluarea suferintei pacientului, scalele de durere numerotate de la 0 ( fara durere) pana la 10 (cea mai puternica durere imaginabila)au fost folosite chiar de pacient, fie de o persoana care ingrijea bolnavul daca acesta era in incapacitatea de a se exprima. In medie, femeile declara o durere superioara cu 20 de procente fata de cea raportata de barbati. Spre exemplu, in cazul durerilor articulare, punctajul mediu al femeilor care au participat la studiu fata de doar 4,93 la barbati. Femeile au declarat ca sufereau mai mult si in cazul durerilor cervicale, al diabetului, al hipertensiunii, sinuzitei si artropatiilor.

Rezultatele studiului se inscriu in registrul altor date deja cunoscute. Se stia deja spre exemplu ca patologiile asociate durerilor cronice sunt mult mai frecvente la femei. Astfel, 90% dintre persoanele  care sufera de fibromialgie sunt femei, si doua treimi din persoanele care au migrene sunt de sex feminin.

Daca studiul doctorului Atul Butte  epidemiolog nu permite sa explice aceasta inegalitate intre femei si barbati, dr. Julien Nizard, responsabil al Centrului de Evaluare si Terapia Durerii din Nantes confirma ca mai multi  factori biologici pot fi implicati, precum genetica sau ciclurile hormonale. Studii precendente au aratat ca estrogenii, hormoni feminini reduc secretia de endorfine, substante care diminueaza  senzatia de durere. Dar asta nu e totul, mediul cultural si starea psihica ale bolnavului au si ele un impact asupra nivelului la care  este resimtita durerea. Dr. Nizard a declarat ca o suedeza si o marocana nu-si vor exprima in acelasi fel reactia fata de durerea  din timpul nasterii. De altfel, anxietatea, depresia intensifica expresia durerii. Aceeasi dimensiune culturala se regaseste si in dificultatea pe care o intampina oamenii atunci cand trebuie sa catalogheze prin cuvinte durerea, fie ca este de natura fizica sau de natura psihica, deoarece nu-si gasesc cuvintele atunci  cand trebuie sa catalogheze durerea. Rezultatul acestei dificultati este o intarziere in a lua masuri pentru combaterea durerii. Totusi femeile obisnuiesc mai mult sa vorbeasca despre corpul lor decat barbatii.

In concluzie, Dr. Nizard  declara ca din momentul in care durerea este exprimata, trebuie luate masuri pentru alinarea ei. Intre 80 si 90% din pacienti care parasesc spitalul declara ca au suferit, in timp ce majoritatea nu a acuzat dureri pe perioada spitalizarii. Din acest motiv ar trebui insistat pe langa cadrele medicale ca pacientii sa fie intrebati in mod sistematic despre durerea pe care o resimt.