Un studiu recent sugereaza ca barfa are efecte benefice

Un studiu recent realizat de cercetatorii din Statele Unite atara ca barfa ne ajuta sa prevenim  comportamentele mai putin sociale si sa reducem nivelurile de stres.

A barfi are un efect terapeutic, dupa cum arata ritmurile cardiace in crestere atunci cand voluntarii barfeau, si care scadeau din nou odata ce informatia era transmisa interlocutorului. O problema impartasita e o problema pe jumatate rezolvata. Psihologul Robb Willer, coautor al studiului publicat  in Journal of Personality and Social Psychology a declarat ca  barfa aduce o reputatie proasta, dar daca exista dovezi ca are un rol decisiv in mentinerea unei stabilitati sociale, raspandirea unei informatii cu caracter negativ despre o anumita persoana ii face pe oameni sa se simta mai bine, temperand frustrarea care a determinat barfa.

Ca si fiinte sociale, avem tendinta sa transitem astfel de informatii celorlalti. In cadrul studiului, voluntarii au fost dispusi sa cheltuie o anumita suma de bani in cadrul unui joc in cadrul caruia participantii aveau posibilitatea sa-i avertizeze pe ceilalti in legatura cu juctorii trisori. Cercetatorii sugereaza ca oamenii nu ar trebui sa aiba resentimente in a transmite informatia  daca  aceasta ar putea sa-i ajute pe cei implicati, destainuind vicii, sau protejand pe cineva impotriva exploatarii.

Willer atrage atentia ca studiul s-a axat doar pe  aspectele positive ale barfei, transmiterea informatiei utile, sau a atentionarilor “prosociale” in legatura cu persoane de neicrederere sau necinstite. Studiul nu a analizat si efectele barfei specifice tabloidelor despre celebritati, dar autorul din presupune ca acest tip de barfa are un caracter imaginar, replicand barfa prosociala, fara ca problema unei celebritati sa vreun efect real sau imediat asupra starii de bine de zi cu zi. Exista totusi posibilitatea ca prin analizarea comportamentului negativ al celebritatilor, cei din exterior sa evite aceleasi greseli de comportament.

Cercetatorii au folosit in cadrul studiului un set de 4 jocuri in care jucatorii erau recompensati printr-o atitudine generoasa din partea celorlalti, evaluate de numarul de puncte sau de dolari pe care-I  imparteau. 51 de voluntari au fost monitorizati cardiac, iar cand participantii observau un jucator  trisand, ritmul cardiac crestea. In acel moment aveau ocazia sa avertizeze jucotorul cinstit despre cel care triseaza, cu ajutorul unor cartonase, iar odata inmanate  itmul cardiac  scadea.

Al doilea experiment a  implicat 111 participanti care au  raspuns la chestionare  despre nivelul lor de altruism sau cooperativitate apoi au urmarit  jocul descris anterior, si cu cat erau mai sociabili  observatorii,  cu atat era mai  mare sentimentul lor de frustrare fata de trisat. 

Al treilea test a ridicat miza iar participantii au trebuit sa foloseasca o parte din recompense  primita pentru a acoperi costurile cartonaselor de averitzare. Desi nu puteau influenta cursul jocului, ei tot voiau sa transmita informatia.

Ultimul experiment a implicat participarea online a 300 de voluntari are au jucat o versiune similara a jocului pe intern cu bilete de loterie care puteau fi  colectate pe parcursul jocului, un numar mai mare de astfel de bilete insemna mai  multe sanse de castig ( premiul fiind de 50 de dolari). Jucatorilor au fost informati ca observatorii pot transmite informatii  despre  atitudinea lor, iar toti  jucatorii care  la  completarea chestionarelor s-au declarat mai putin altruisti au avut o atitudine pozitiva.

Willer a declarat ca rezultatele din toate cele patru experimente arata ca in momentul cand observam ca cineva  se comporta mai putin moral,  devenim frustrate, dar cand avem ocazia sa atragem atentia asupra riscurilor celor ce pot fi ajutati, ne face sa ne simtim mai bine.