QUETIAPINA ZENTIVA 50 mg X 60 COMPR. ELIB. PREL. 50mg SANOFI-GX

Quetiapină Accord conţine o substanţă numită quetiapină. Aceasta aparţine unui grup de medicamente numite antipsihotice

More details

W63038004
New product

23,88 lei

- +

 
Informații

Indicații

Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită este indicată pentru:

Tratamentul schizofreniei.

Tratamentul tulburării bipolare:

- episoade maniacale moderate până la severe asociate tulburării bipolare ;

- episoade depresive majore asociate tulburării bipolare ;

- prevenirea recidivei episoadelor maniacale sau depresive la pacienţii cu tulburare bipolară, care au răspuns la tratamentul anterior cu quetiapină.

Tratamentul adjuvant al episoadelor depresive majore la pacienţii cu tulburare depresivă majoră (TMD), care au avut un răspuns sub optim la monoterapia cu antidepresiv (vezi pct. 5.1). Înainte de începerea tratamentului, medicii trebuie să ia în considerare profilul de siguranţă al quetiapinei.

Dozaj

Doze

Există scheme diferite de administrare a dozelor pentru fiecare indicaţie. Prin urmare, trebuie să se asigure că pacienţii primesc informaţii clare cu privire la doza corespunzătoare pentru afecţiunea lor.Adulţi

Pentru tratamentul schizofreniei şi al episoadelor maniacale moderate până la severe asociate tulburării bipolare

Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită trebuie să fie administrat cu cel puţin o oră înainte de masă. Doza zilnică la începutul tratamentului este de 300 mg în Ziua 1 şi 600 mg în Ziua 2. Doza zilnică recomandată este de 600 mg; cu toate acestea, dacă este justificată clinic, doza poate fi crescută la 800 mg pe zi. Doza trebuie ajustată în intervalul de doze eficace, cuprins între 400 mg şi 800 mg pe zi, în funcţie de răspunsul clinic şi de tolerabilitatea pacientului. Pentru tratamentul de întreţinere în schizofrenie, nu este necesară ajustarea dozei.

Pentru tratamentul episoadelor depresive majore asociate tulburării bipolare

Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită trebuie aministrat înainte de culcare. Doza zilnică totală pentru primele patru zile de tratament este de 50 mg (Ziua 1), 100 mg (Ziua 2), 200 mg (Ziua 3) şi 300 mg (Ziua 4). Doza zilnică recomandată este de 300 mg. În studiile clinice, nu a fost observat niciun beneficiu suplimentar în grupul tratat cu 600 mg, comparativ cu grupul tratat cu 300 mg (vezi pct. 5.1). Cazuri individuale pot prezenta beneficii terapeutice la o doză de 600 mg. Dozele mai mari de 300 mg trebuie iniţiate de către medicii cu experienţă în tratarea tulburării bipolare. În cazuri individuale, în situaţia în care există îngrijorări privind tolerabilitatea, studiile clinice au indicat că poate fi luată în considerare scăderea dozei până la minimum 200 mg.

Pentru prevenirea recidivei în tulburarea bipolară

Pentru prevenirea recidivei episoadelor maniacale, depresive şi mixte în tulburarea bipolară, pacienţii care au răspuns la tratamentul cu Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită pentru tratamentul acut al tulburării bipolare trebuie să continue tratamentul cu aceeaşi doză de Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită, administrată înainte de culcare. Doza de Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită poate fi ajustată în funcţie de răspunsul clinic şi de tolerabilitatea fiecărui pacient, în intervalul cuprins între 300 mg şi 800 mg/zi. Este important ca pentru tratamentul de întreţinere să fie utilizată doza minimă eficace.

Pentru tratamentul adjuvant al episoadelor depresive majore în TDM

Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită trebuie administrată înainte de culcare. Doza zilnică de la începutul tratamentului este de 50 mg în Ziua 1 şi Ziua 2, şi 150 mg în Ziua 3 şi Ziua 4. A fost observat efectul antidepresiv la doze de 150 şi 300 mg/zi în studiile pe termen scurt ca tratament adjuvant (cu amitriptilină, bupropionă, citalopram, duloxetină, escitalopram, fluoxetină, paroxetină, sertralină şi venlafaxină - vezi pct. 5.1) şi la doze de 50 mg/zi în studiile cu monoterapie pe termen scurt. 

Există un risc crescut de evenimente adverse la doze mai mari. Prin urmare, clinicienii trebuie să se asigure că este utilizată pentru tratament cea mai mică doză eficace, începând cu 50 mg/zi. Necesitatea de a creşte doza dela 150mg la 300 mg/zi trebuie să se bazeze pe evaluarea fiecărui pacient.

Schimbarea tratamentului cu quetiapină comprimate cu eliberare imediată

Pentru o stabilire a dozelor mai convenabilă, pacienţii care sunt în prezent trataţi cu doze divizate de quetiapină comprimate cu eliberare imediată li se poate schimba tratamentul cu Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită, la doza zilnică totală echivalentă, administrată o dată pe zi.

Poate fi necesară ajustarea individuală a dozei.

Pacienți vâstnici

Similar altor antipsihotice şi antidepresive, se recomandă prudenţă la administrarea Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită la vârstnici, în special în timpul perioadei iniţiale de stabilire a dozei. Poate fi necesar ca ajustarea treptată a dozei să se facă mai lent, iar doza terapeutică zilnică să fie mai mică decât cea utilizată la pacienţii mai tineri. Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei s-a redus cu 30-50% la pacienţii vârstnici, comparativ cu pacienţii mai tineri. Pacienţii vârstnici trebuie să înceapă cu doze de 50 mg/zi. Doza poate fi crescută în trepte de 50 mg/zi până la o doză eficace, în funcţie de răspunsul clinic şi de tolerabilitatea fiecărui pacient.

La pacienţii vârstnici cu episoade depresive majore în TMD, administrarea trebuie să înceapă cu o doză de 50 mg/zi în zilele 1-3, crescând doza la 100 mg/zi în Ziua 4 şi 150 mg/zi în Ziua 8. Trebuie utilizată cea mai mică doză eficace, începând cu 50 mg/zi. În funcţie de evaluarea fiecărui pacient, în cazul în care este necesară creşterea dozei la 300 mg/zi, aceasta nu trebuie să se facă înainte de ziua 22 de tratament.

Nu a fost evaluată eficacitatea şi siguranţa la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani cu episoade depresive asociate tulburării bipolare.Copii şi adolescenţi

Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită nu este recomandată copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani, din cauza lipsei datelor care să susţină utilizarea la această grupă de vârstă.

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală.Insuficienţă hepatică 

Quetiapina este intens metabolizată la nivelul ficatului. De aceea, Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică cunoscută, în special în timpul perioadei iniţiale de stabilire a dozei. La pacienţii cu insuficienţă hepatică, administrarea trebuie începută cu doze de 50 mg/zi. Dozele pot fi crescute în trepte de 50 mg pe zi, până la o doză eficace, în funcţie de răspunsul clinic şi tolerabilitatea fiecărui pacient.Mod de administrare

Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită trebuie administrat o dată pe zi, fără alimente. Comprimatele trebuie înghiţite întregi şi nu trebuie divizate, mestecate sau zdrobite.

Contraindicații

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

Administrarea concomitentă cu inhibitori ai izoenzimei CYP3A4 a citocromului P450, cum sunt inhibitorii proteazei HIV, medicamentele antifungice azolice, eritromicina, claritromicina şi nefazodona este contraindicată.

Atenționări

Deoarece Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită are mai multe indicații terapeutice, profilul de siguranţă trebuie să fie luat în considerare în ceea ce priveşte diagnosticul fiecărui pacient şi doza administrată.

Eficacitatea şi siguranţa pe termen lung pentru terapia adjuvantă la pacienţii cu TDM nu au fost evaluate, însă eficacitatea şi siguranţa pe termen lung pentru monoterapie au fost evaluate la pacienţii adulţi.

Copii şi adolescenţi

Quetiapina nu este recomandată pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din cauza lipsei de date care să susţină utilizarea la această grupă de vârstă.

Studiile clinice cu quetiapină au arătat că, în plus faţă de profilul de siguranţă cunoscut, identificat la adulţi, anumite evenimente adverse au apărut cu o frecvenţă mai mare la copii şi adolescenţi, comparativ cu adulţii (creşterea apetitului alimentar, creşteri ale prolactinemiei, vărsături, rinită şi sincopă)sau pot avea implicaţii diferite la copii şi adolescenţi (simptome extrapiramidale şi iritabilitate)), iar unul din reacţiile identificate nu a fost observat la adulţi (creşteri ale tensiunii arteriale). Au fost observate, de asemenea, modificări ale testelor funcţiei tiroidiene la copii şi adolescenţi.

În plus, implicaţiile cu privire la siguranţa utilizării pe termen lung a tratamentului cu quetiapină în ceea ce priveşte creşterea şi maturizarea nu au fost studiate pe o perioadă mai lungă de 26 de săptămâni. Nu sunt cunoscute implicaţii pe termen lung pentru dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.

În studiile clinice placebo-controlate la copii şi adolescenţi, quetiapina a fost asociată cu o incidenţă crescută a simptomelor extrapiramidale (SEP), comparativ cu placebo, la pacienţii trataţi pentru schizofrenie, manie şi depresie asociate tulburării bipolare.Suicid/ideaţie suicidară sau înrăutăţirea stării clinice

Depresia este asociată cu un risc crescut de ideaţie suicidară, de autovătamare şi suicid (evenimente legate de suicid). Acest risc persistă până la apariţia unei remisiuni semnificative. Deoarece ameliorarea poate să nu apară în timpul primelor câteva săptămâni sau mai mult de tratament, pacienţii trebuie monitorizaţi îndeaproape până la apariţia acestei ameliorări.

Experienţa clinică generală demonstrează că riscul de suicid poate creşte în stadiile iniţiale ale recuperării.

În plus, medicii trebuie să ia în considerare riscul potenţial de evenimente legate de suicid după întreruperea bruscă a tratamentului cu quetiapină, din cauza factorilor de risc cunoscuţi pentru boala tratată.

Alte afecţiuni psihice pentru care quetiapina este prescrisă pot fi, de asemenea, asociate cu un risc crescut de apariţie a evenimentelor legate de suicid. În plus, aceste afecţiuni pot fi comorbidităţi ale episoadelor depresive majore. Aşadar, aceleaşi precauţii, similare tratamentului pacienţilor cu episoade depresive majore, trebuie să fie respectate în cazul tratamentului pacienţilor cu alte afecţiuni psihice.

Pacienţii cu antecedente de evenimente legate de suicid sau cei care prezintă un grad semnificativ de ideaţie suicidară înainte de începerea tratamentului sunt cunoscuţi a avea un risc mai mare de gânduri suicidare sau tentative de suicid şi trebuie să beneficieze de o monitorizare atentă în timpul tratamentului. O metaanaliză a studiilor clinice placebo controlate asupra medicamentelor antidepresive la pacienţii adulţi cu tulburări psihice a arătat un risc crescut de comportament suicidar în cazul medicamentelor antidepresive comparativ cu placebo la pacienţii cu vârsta mai mică de 25 de ani.

Supravegherea atentă a pacienţilor şi în special a celor cu risc crescut trebuie să însoţească tratamentul în special în etapele incipiente ale tratamentului şi după modificarea dozei. Pacienţii (şi persoanele care îngrijesc pacienţii) trebuie avertizaţi cu privire la necesitatea de a urmări orice modificare a stării clinice, comportament sau ideaţie suicidară şi modificări neobişnuite ale comportamentului şi să solicite imediat asistenţă medicală în cazul apariţiei acestor simptome.

În studiile clinice pe termen scurt placebo controlate, a fost observat la pacienţii cu episoade depresive majore în tulburarea bipolară, un risc crescut de evenimente legate de suicid la pacienţii adulţi tineri (cu vârste sub 25 de ani), care au fost trataţi cu quetiapină, comparativ cu cei la care s-a administrat placebo (3,0% faţă de 0%, respectiv). În studiile clinice, la pacienţii cu TMD, incidenţa evenimentelor legate de suicid observate la pacienţii adulţi tineri (cu vârste sub 25 de ani) a fost de 2,1% (3 / 144) pentru quetiapină şi 1,3% (1 / 75) pentru placebo.

Risc metabolic

Ţinând cont de riscul agravării profilului metabolic, inclusiv modificări ale greutăţii corporale, glicemiei (vezi ,,Hiperglicemie”) şi profilului lipidic, observată la pacienţii din studiile clinice, parametrii metabolici trebuie evaluaţi la iniţierea tratamentului, iar modificările acestor parametri trebuie controlate regulat în cursul tratamentului. Modificările nefavorabile ale acestor parametri trebuie tratate corespunzător în funcţie de simtomatologia clinică.

Simptome extrapiramidale

În studiile clinice placebo-controlate la pacienţii adulţi, quetiapina a fost asociată cu o incidenţă crescută a simptomelor extrapiramidale (SEP), comparativ cu placebo la pacienţii trataţi pentru episoade depresive majore în cadrul tulburării bipolare şi în cadrul tulburării depresive majore.

Utilizarea quetiapinei a fost asociată cu apariţia acatiziei, caracterizată printr-o stare de nelinişte subiectiv neplăcută sau care produce suferinţă şi prin nevoia de mişcare însoţită adesea de incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat. Acest lucru este cel mai probabil să apară în primele câteva săptămâni de tratament. La pacienţii care dezvoltă aceste simptome, creşterea dozei poate fi dăunătoare.Diskinezie tardivă

Dacă apar semne şi simptome ale diskineziei tardive, scăderea dozei sau întreruperea tratamentului cu quetiapină trebuie luate în considerare. Simptomele de diskinezie tardivă se pot agrava sau apar chiar după întreruperea tratamentului.

Somnolenţă şi ameţeli

Tratamentul cu quetiapină a fost asociat cu somnolenţă şi simptome asociate, cum este sedarea. În studiile clinice referitoare la tratamentul pacienţilor cu depresie bipolară şi tulburare depresivă majoră, debutul a fost de obicei în primele 3 zile de tratament şi a fost predominant de intensitate uşoară până la moderată. Pacienţii care prezintă somnolenţă de intensitate severă pot necesita monitorizarea mai frecventă pentru minim 2 săptămâni de la debutul somnolenţei sau până la ameliorarea simptomelor şi poate fi luată în considerare întreruperea tratamentului.

Hipotensiune arterială ortostatică

Tratamentul cu quetiapină a fost asociat cu hipotensiune arterială ortostatică şi ameţeli conexe, care similar somnolenţe au debutat, de obicei, în timpul perioadei iniţiale de stabilire treptată a dozei. Acest lucru ar putea creşte riscul de rănire accidentală (căderi), în special la vârstnici. Prin urmare, pacienţii trebuie sfătuiţi să fie prudenţi până când se obişnuiesc cu potenţialele efecte ale medicamentului.

Quetiapina trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu boli cardiovasculare cunoscute, boli cerebrovasculare sau alte afecţiuni care predispun la hipotensiune arterială. Dacă apare hipotensiune arterială ortostatică, trebuie luată în considerare scăderea dozelor sau o creştere mai lentă a acestora, în special la pacienţii cu boli cardiovasculare subiacente.

Sindrom de apnee în somn

Sindromul de apnee în somn a fost raportat la pacienții care au folosit quetiapina. Quetiapina trebuie utilizată cu precauţie la pacienții trataţi concomitent cu deprimante ale sistemului nervos central și care au antecedente sau risc de apnee în somn, cum sunt persoanele supraponderale/obeze sau bărbații.

Convulsii

În studiile clinice controlate nu au existat diferenţe în ceea ce priveşte incidenţa convulsiilor la pacienţii trataţi cu quetiapină sau placebo. Nu sunt disponibile date referitoare la incidenţa convulsiilor la pacienţii cu antecedente de convulsii. Similar altor antipsihotice, se recomandă prudenţă în cazul tratamentului administrat pacienţilor cu antecedente de convulsii (vezi pct. 4.8).Sindrom neuroleptic malign

Sindromul neuroleptic malign a fost asociat cu tratamentul antipsihotic, inclusiv cu quetiapin. Manifestările clinice includ hipertermie, alterarea stării mintale, rigiditate musculară, instabilitate vegetativă şi creşterea valorilor creatin-fosfokinazei. Într-un astfel de caz, tratamentul cu quetiapină trebuie întrerupt şi administrat un tratament medical adecvat.Neutropenie severă şi agranulocitoză

Neutropenia severă (numărul neutrofilelor < 0,5 X 109/l) a fost raportată în studiile clinice efectuate cu quetiapină. Cele mai multe cazuri de neutropenie severă au apărut la un interval de câteva luni de la începerea tratamentului cu quetiapină. Nu a existat o legătură evidentă cu doza administrată. În perioada după punerea pe piaţă, au fost raportate câteva cazuri letale.Printre factorii de risc posibili pentru neutropenie se numără pre-existenţa unui număr mic de leucocite şi antecedente de neutropenie indusă de medicamente.

Cu toate acestea, unele cazuri au apărut la pacienţi fără factori de risc preexistenţi. Quetiapina trebuie întreruptă la pacienţii cu un număr de neutrofile < 1,0 X 109/l. Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru apariţia semnelor şi simptomelor de infecţie şi pentru numărul de neutrofile (până când acestea depăşesc 1,5 X 109/l).

Posibilitatea apariţiei neutropeniei trebuie luată în considerare la pacienţii care prezintă o infecţie sau febră, în special în absenţa unui/unor factor(i) de risc predispozant(ţi) şi aceasta trebuie tratată corespunzător în funcţie de simptomatologia clinică.

Pacienţii trebuie sfătuiţi să raporteze imediat apariţia unor semne / simptome caracteristice pentru agranulocitoză sau infecţie (de exemplu febră, slăbiciune, letargie sau durere în gât) la orice moment în timpul tratamentului cu quetiapină. La aceşti pacienţi, trebuie determinate prompt numărul de neutrofile şi valoarea absolută a numărului de neutrofile, în special în absenţa factorilor predispozanţi.Efecte anticolinergice (muscarinice)

Norquetiapina, un metabolit activ al quetiapinei, are o afinitate moderată spre mare pentru câteva subtipuri de receptori muscarinici. Aceasta contribuie la apariția RAM ce reflectă efecte anticolinergice când quetiapina este utilizată la doze recomandate, când este utilizată concomitent cu alte medicamente cu efecte anticolinergice și în caz de supradozaj. Quetiapina trebuie utilizată cu precauție la pacienții care utilizează medicamente cu efecte anticolinergice (muscarinice). Quetiapina trebuie utilizată cu precauție la pacienții cu un diagnostic curent sau cu antecedente de retenție urinară, hipertrofie prostatică semnificativă clinic, obstrucție intestinală sau afecțiuni asociate, tensiune intraoculară crescută sau glaucom cu unghi închis.

Interacţiuni 

Utilizarea concomitentă a quetiapinei cu un inductor puternic al enzimelor hepatice, cum sunt carbamazepina sau fenitoina, scade semnificativ concentraţiile plasmatice ale quetiapinei, care poate influenţa eficacitatea tratamentului cu quetiapină. La pacienţii la care se administrează un inductor al enzimelor hepatice, tratamentul cu quetiapină trebuie început doar dacă medicul consideră că beneficiile tratamentului cu quetiapină depăşesc riscurile întreruperii administrării inductorului enzimatic hepatic. Este important ca orice modificare a dozei inductorului enzimatic hepatic să se facă treptat şi, dacă este necesar, acest medicament poate fi înlocuit cu un non-inductor enzimatic hepatic (de exemplu valproatul de sodiu).

Greutate corporală

Creşterea ponderală a fost raportată la pacienţii care au fost trataţi cu quetiapină şi trebuie să fie monitorizată şi tratată adecvat din punct de vedere clinic, în conformitate cu ghidurile pentru tratamentul afecţiunilor psihice.

Hiperglicemie:

Hiperglicemia şi/sau apariţia sau agravarea diabetului zaharat, asociate ocazional cu cetoacidoză sau comă, s-au raportat rar, inclusiv unele cazuri letale. În unele cazuri, a fost raportată o creştere ponderală anterioară, care poate fi un factor predispozant. Se recomandă monitorizarea clinică adecvată, în conformitate cu ghidurile pentru tratamentul afecţiunilor psihice. Pacienţii trataţi cu orice tip de medicament antipsihotic, inclusiv quetiapina, trebuie monitorizaţi pentru apariţia semnelor şi simptomelor de hiperglicemie (cum sunt polidipsie, poliurie, polifagie şi slăbiciune), iar pacienţii cu diabet zaharat sau cu factori de risc pentru diabet zaharat trebuie monitorizaţi regulat în ceea ce priveşte modificarea valorilor glicemiei. Greutatea trebuie monitorizată în mod regulat.

Profilul lipidic

Creşteri ale valorilor trigliceridelor, LDL şi ale colesterolului total şi scăderi ale valorilor HDL- colesterolului au fost observate în studiile clinice cu quetiapină. Modificările profilului lipidic trebuie tratate adecvat din punct de vedere clinic.Prelungirea intervalului QT

În studiile clinice şi în cazul utilizării conform RCP, quetiapina nu a fost asociată cu prelungire persistentă a intervalului QT absolut. După punerea pe piaţă, s-a observat o prelungire a intervalului QT la doze terapeutice de quetiapină şi în caz de supradozaj. Similar altor antipsihotice, se recomandă prudenţă în prescrierea quetiapinei la pacienţii cu boli cardiovasculare sau antecedente familiale de prelungire a intervalului QT. Se recomandă, de asemenea, prudenţă în prescrierea quetiapinei în asociere cu medicamente cunoscute că prelungesc intervalul QT şi în administrare concomitentă cu neuroleptice, în special la vârstnici, pacienţi cu sindrom de interval QT prelungit congenital, insuficienţă cardiacă congestivă, hipertrofie cardiacă, hipokaliemie sau hipomagneziemie.

Cardiomiopatie şi miocardită

Cardiomiopatia şi miocardita au fost raportate în studiile clinice şi după punerea pe piaţă, însă nu a fost stabilită o relaţie de cauzalitate cu quetiapina. În cazul pacienţilor cu suspiciune de cardiomiopatie sau miocardită, tratamentul cu quetiapină trebuie reevaluat.

Sindromul de întrerupere 

Simptome acute de întrerupere a tratamentului cum sunt insomnia, greaţa, cefaleea, diareea, vărsăturile, ameţelile şi iritabilitatea au fost descrise după întreruperea bruscă a quetiapinei. Se recomandă oprirea tratamentului prin reducerea treptată a dozei pe o perioadă de una până la două săptămâni.

Pacienţi vârstnici cu psihoză din cadrul demenţei Quetiapina nu este utilizată pentru tratamentul psihozei din cadrul demenţei.

Studii clinice randomizate, placebo-controlate au pus în evidenţă la pacienţii cu demenţă creşterea de aproximativ 3 ori a riscului de apariţie a evenimentelor adverse cerebrovasculare în cazul tratamentului cu unele antipsihotice atipice. Mecanismul pentru creşterea acestui risc nu este cunoscut. Un risc crescut nu poate fi exclus nici în cazul altor antipsihotice şi nici pentru alte grupe de pacienţi. Quetiapina trebuie administrată cu prudenţă la pacienţii cu factori de risc pentru accident vascular cerebral. 

În cadrul unei meta-analize efectuate pentru medicamente antipsihotice atipice, s-a raportat o creştere a riscului de deces la pacienţii vârstnici cu psihoză din cadrul demenţei, comparativ cu placebo. În două studii efectuate cu quetiapină, placebo controlate, cu durata de 10 săptămâni, la acelaşi grup de pacienţi (n=710; vârsta medie: 83 ani; intervalul: 56-99 ani), rata mortalităţii la pacienţii trataţi cu quetiapină a fost de 5,5%, comparativ cu 3,2% în grupul cu placebo. În cadrul acestor studii, pacienţii au decedat din cauze variate specifice acestei grupe de pacienţi.

Disfagia 

A fost raportată apariţia disfagiei în urma tratamentului cu quetiapină (vezi pct. 4.8). Quetiapina trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu risc de pneumonie de aspiraţie.Constipaţia şi obstrucţia intestinală

Constipaţia reprezintă un factor de risc pentru obstrucţia intestinală. Constipaţia şi obstrucţia intestinală au fost raportate la administrarea quetiapinei. Aceasta include şi raportări de cazuri letale la pacienţi care prezentau un risc mai crescut de obstrucţie intestinală, incluzându-i pe cei care utilizau concomitent mai multe medicamente care scad motilitatea intestinală şi/sau este posibil să nu prezinte simptome de constipaţie. Pacienţii cu obstrucţie intestinală / ileus trebuie monitorizaţi atent şi tratați urgent.Tromboembolism venos (TEV) 

Au fost raportate cazuri de tromboembolism venos (TEV) la administrarea de medicamente antipsihotice. Deoarece pacienţii trataţi cu medicamente antipsihotice prezintă adesea factori de risc dobândiţi pentru TEV, toţi factorii de risc posibili pentru TEV trebuie identificaţi înaintea şi în timpul tratamentului cu quetiapină şi trebuie luate măsurile preventive necesare.

Pancreatită

Pancreatita a fost raportată în studiile clinice şi în experienţa de după punerea pe piaţă. Din raportările primite după punerea pe piaţă, deşi nu toate cazurile au fost afectate de factori de risc, mulţi pacienţi au prezentat factori cunoscuţi a fi asociaţi cu pancreatita, cum sunt valori crescute ale trigliceridelor, calculii biliari şi consumul de alcool etilic.Informaţii suplimentare

Există date limitate privind administrarea quetiapinei în asociere cu divalproex sau litiu în tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe; cu toate acestea, asocierea a fost bine tolerată.

Datele clinice au evidenţiat un efect aditiv în săptămâna a 3-a de tratament.Utilizarea improprie și abuzul

Au fost raportate cazuri de utilizare improprie și abuz. Poate fi necesară precauție atunci când se prescrie quetiapină la pacienții cu antecedente de abuz de alcool etilic sau droguri.Lactoză

Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită comprimate cu eliberare prelungită conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Interacțiuni

Având în vedere că efectele quetiapinei se manifestă în principal la nivelul sistemului nervos central, trebuie administrată cu prudenţă în asociere cu alte medicamente care acţionează la nivel central, precum şi împreună cu alcoolul etilic.

Quetiapina trebuie utilizată cu precauție la pacienții care utilizează medicamente cu efecte anticolinergice (muscarinice).

CYP3A4 este principala izoenzimă a citocromului P450 responsabilă de metabolizarea quetiapinei mediată de citocromul P450. Într-un studiu privind interacţiunile efectuat la voluntari sănătoşi, administrarea concomitentă a quetiapinei (doze de 25 mg) cu ketoconazol, un inhibitor al CYP3A4, a determinat o creştere de 5 până la 8 ori a ASC pentru quetiapină. Ca urmare, este contraindicată utilizarea quetiapinei concomitent cu inhibitori ai CYP3A4. De asemenea, nu este recomandat consumul de suc de grepfrut în timpul tratamentului cu quetiapină. 

Într-un studiu clinic cu doze repetate pentru evaluarea farmacocineticii quetiapinei administrate anterior sau în timpul tratamentului cu carbamazepină (un inductor cunoscut al enzimelor hepatice), administrarea concomitentă a carbamazepinei a crescut semnificativ clearance-ul quetiapinei. Această creştere a clearance-ului a redus expunerea sistemică la quetiapină (evaluată prin valoarea ASC), în medie cu 13% faţă de expunerea în timpul administrării quetiapinei în monoterapie; cu toate acestea, la unii pacienţi s-a observat un efect mai puternic. Ca o consecinţă a acestei interacţiuni, poate apărea scăderea concentraţiilor plasmatice, ce poate afecta eficacitatea tratamentului cu quetiapină.

Administrarea quetiapinei concomitent cu fenitoina (un inductor al enzimelor microzomale) a determinat o creştere semnificativ accentuată a clearance-ului plasmatic pentru quetiapină cu aproximativ 450%. La pacienţii la care se administrează un inductor enzimatic, tratamentul cu quetiapină trebuie început doar dacă medicul consideră că beneficiile tratamentului cu quetiapină depăşeşte riscurile întreruperii tratamentului cu inductorul enzimatic. Este important ca orice eventuală modificare a tratamentului cu inductorul enzimatic să fie treptată şi, dacă este cazul, acesta să fie înlocuit cu un non-inductor (de exemplu valproat de sodiu).

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificată semnificativ de administrarea concomitentă a antidepresivelor imipramină (un inhibitor cunoscut al CYP2D6) sau fluoxetină (un inhibitor cunoscut al CYP3A4 şi CYP2D6).

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificată în mod semnificativ în urma administrării concomitente a antipsihoticelor risperidonă sau haloperidol. Utilizarea concomitentă a comprimatelor de quetiapină şi tioridazină a provocat o creştere a clearance-ului quetiapinei cu aproximativ 70%.

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificată în urma administrării concomitente cu cimetidina. Farmacocinetica litiului nu a fost modificată în cazul administrării concomitente cu quetiapină.

Într-un studiu randomizat cu o durată de 6 săptămâni, în cadrul căruia s-a comparat administrarea concomitentă de litiu şi quetiapină cu utilizarea de placebo şi quetiapină la pacienţi adulţi cu manie acută, a fost observată o incidenţă mai mare a evenimentelor extrapiramidale (în special tremor), somnolenţei şi creşterii în greutate în grupul căruia i s-a asociat litiu, comparativ cu grupul la care s-a administrat asociat placebo.

Farmacocinetica valproatului de sodiu şi quetiapinei nu au fost modificate într-o măsură relevantă clinic în cazul administrării concomitente. Un studiu retrospectiv efectuat la copii şi adolescenţi trataţi cu valproat, quetiapină sau ambele a evidenţiat o incidenţă mai mare de apariţie a leucopeniei şi neutropeniei la grupul tratat cu asocierea de medicamente, comparativ cu grupurile cu monoterapie.

Nu au fost efectuate studii de interacţiune cu medicamente utilizate în mod obişnuit pentru boli cardiovasculare.

Se recomandă prudenţă în administrarea quetiapinei concomitent cu medicamente despre care se ştie că provoacă dezechilibre electrolitice sau prelungesc intervalul QT.

Au fost raportate cazuri de rezultate fals pozitive în imunoevaluarea enzimatică pentru metadonă şi antidepresive triciclice la pacienţii cărora li s-a administrat quetiapină. Confirmarea rezultatelor discutabile în ceea ce priveşte imunoevaluarea printr-o tehnică adecvată cromatografică este recomandată.

Sarcina

Primul trimestru

Cantitatea moderată de date publicate provenite din evoluţia sarcinilor expuse (între 300-1000 de rezultate obţinute din sarcini), colectate atât de la cazuri individuale cât şi din studii observaţionale, nu sugerează un risc crescut de malformaţii cauzate de tratament. Totuşi, pe baza datelor disponibile, nu se poate trage o concluzie definitivă. Studiile la animale au arătat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). De aceea, quetiapina trebuie să fie utilizată în timpul sarcinii doar dacă beneficiile justifică riscurile potenţiale.

Trimestrul al treilea

Nou-născuţii expuşi la medicamente antipsihotice (inclusiv quetiapină) în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină au risc de reacţii adverse, incluzând simptome extrapiramidale şi/sau de întrerupere, care pot varia după naştere din punct de vedere al severităţii şi duratei. S-au raportat cazuri de agitaţie, hipertonie, hipotonie, tremor, somnolenţă, detresă respiratorie sau tulburări de hrănire. Prin urmare, nou-născuţii trebuie monitorizaţi cu atenţie.Alăptarea

Pe baza unor date foarte limitate ce provin din rapoarte publice cu privire la excreţia quetiapinei în laptele matern, se pare că la doze terapeutice excreţia quetiapinei este inconstantă. În lipsa unor date ferme, trebuie luată o decizie cu privire la întreruperea alăptării sau a tratamentului cu quetiapină, luând în considerare beneficiile alăptării la sân pentru copil şi beneficiile tratamentului pentru femeie.Fertilitatea

Efectul quetiapinei asupra fertilităţii nu a fost evaluat la om. Efecte referitoare la creşterea prolactinemiei au fost observate la şobolan, deşi acestea nu sunt relevante la om (vezi pct. 5.3).

Condus auto

Având în vedere că efectele sale se manifestă în principal la nivelul sistemului nervos central, quetiapina poate afecta activităţile care necesită vigilenţă şi poate provoca somnolenţă. De aceea, pacienţii trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu folosească utilaje până la cunoaşterea sensibilităţii individuale.

Reacții adverse

Reacţiile adverse (RA) cel mai frecvent raportate în cazul utilizării quetiapinei (>10%) sunt somnolenţă, cefalee, ameţeli, xerostomie, simptome de sevraj (întrerupere), creşteri ale valorilor trigliceridelor plasmatice, creşteri ale colesterolului total (predominant LDL-colesterol), scăderea HDL-colesterolului, creştere ponderală, scăderea hemoglobinei şi simptome extrapiramidale.

Incidenţa apariţiei RAM asociate cu tratamentul cu quetiapină este prezentată în tabelul de mai jos, (Tabelul 1), în conformitate cu formatul recomandat de către Consiliul pentru Organizaţiile Internaţionale ale Ştiinţelor Medicale (Grupul de lucru CIOMS III 1995).Tabelul 1 RAM asociate cu tratamentul cu quetiapină

Frecvenţele evenimentelor adverse sunt clasificate astfel: Foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe Foarte frecvente Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă necunoscută

Tulburări hematologice şi limfatice Scăderea hemoglobinei 22 1, 28 Leucopenie , scăderea numărului de 1 neutrofile , creşterea numărului de 27 eozinofile Neutropenie1 Trombocitopenie, Anemie, scăderea numărului de 13 trombocite 26 Agranulocitoză

Tulburări ale sistemului imunitar Hipersensibilitate (incluzând reacţii alergice la nivelul pielii) Reacţie 5 anafilactică

Tulburări endocrine Hiperprolactine- 15 mie , scăderi ale concentraţiilor plasmatice ale T 4 24 total , scăderi ale concentraţiilor plasmatice ale 24 T liber, scăderi 4 ale concentraţiilor plasmatice ale 24 T liber, creşteri 3 ale concentraţiilor plasmatice ale 24 TSH Scăderi ale concentraţiilor plasmatice ale 24 T liber, 3 21 Hipotiroidism Secreţie inadecvată a hormonului antidiuretic

Tulburări metabolice şi de nutriţie Creşteri ale concentraţiilo r serice de 10,3 trigliceride 0 Creşteri ale colesterolemi ei totale (predominant LDL 11, colesterol) 30 Scădere a concentraţiilo r plasmatice ale HDL 17,30 colesterol , Creştere 8,30 ponderală , Apetit alimentar crescut, creşterea glucozei în sânge până la valori 6,30 hiperglicemice 19 Hiponatremie , 1,5 Diabet zaharat Exacerbare a unui diabet zaharat preexistent Sindrom 29 metabolic

Tulburări psihice Vise anormale şi coşmaruri, Ideaţie suicidară şi comportament 20 suicidar Somnambulism şi simptomatologie asociată ca vorbit în somn sau tulburări alimentare în somn

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe 

Tulburări ale sistemului nervos 4, 16 Ameţeli , 2, somnolenţă 16 , cefalee, Simptome extrapiramida 1, 21 le Dizartrie 1 Convulsii , Sindromul picioarelor neliniştite, Dischinezie 1,5 tardivă , 4, 16 Sincopă

Tulburări cardiace 4 Tahicardie , 23 Palpitaţii Prelungire a intervalului 1,12,18 QT 32 Bradicardie

Tulburări oculare Vedere înceţoşată

Tulburări vasculare Hipotensiune arterială 4, 16 ortostatică Tromboembo- 1 lism venos

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale 23 Dispnee Rinită

Tulburări gastro- intestinale Xerostomie Constipaţie, dispepsie, 25 vărsături 7 Disfagie 1 Pancreatită , Obstrucţie intestinală/Ileus

Tulburări hepatobiliare Creşteri ale valorilor serice ale alaninaminotransf 3 erazei (ALT) Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale 3 gama-GT Creşteri ale valorilor serice ale aspartat aminotransferazei 3 (AST) 5 Icter , Hepatită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat 5 Angioedem , sindrom Stevens- 5 Johnson Necroliză epidermică toxică, Eritem polimorf

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Rabdomioliză

Tulburări renale şi ale căilor urinare Retenţie urinară

Sarcină, afecţiuni puerperale şi perinatale Sindrom de întrerupere la nou 31 născut

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe Foarte frecvente Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă necunoscută

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Disfuncţie sexuală Priapism, galactoree, mărire de volum a sânilor, tulburări menstruale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Simptome de 1, 9 întrerupere Astenie uşoară, edeme periferice, iritabilitate, febră Sindrom neuroleptic 1 malign , hipotermie

Investigaţii diagnostice Creşteri ale concentraţiei plasmatice a creatin 14 fosfokinazei

Somnolenţa poate apărea, de regulă, în timpul primelor două săptămâni de tratament şi dispare, în general, odată cu administrarea continuă a quetiapinei. 

A fost observată o creştere asimptomatică (trecerea de la normal la LSN > 3 ori, în orice moment) a valorilor transaminazelor serice (ALT, AST) sau a valorilor gamma-GT la unii pacienţi la care se administrează quetiapină. Aceste creşteri au fost, de obicei, reversibile în cazul administrării continue a quetiapinei.

Similar altor antipsihotice cu activitate antagonizantă adrenergică alfa1, quetiapina poate induce frecvent hipotensiune arterială ortostatică, asociată cu ameţeli, tahicardie şi, la unii pacienţi, sincopă, în special în timpul perioadei iniţiale de stabilire treptată a dozelor.

Calculul frecvenţei acestor RA a fost făcut numai din datele obţinute după punerea pe piaţă a quetiapinei, fomularea cu eliberare imediată.

Glicemie în condiţii de repaus alimentar ≥ 126 mg/dl (≥7,0 mmol/l) sau glicemie postprandială ≥ 200 mg/dl (≥ 11,1 mmol/l) cel puţin o dată.

O creştere a frecvenţei de apariţie a disfagiei la tratamentul cu quetiapină faţă de placebo a fost observată numai în studiile clinice pentru depresie în cadrul tulburării bipolare.

Pe baza creşterii ponderale cu > 7% faţă de valoarea la momentul iniţial. Apare predominant în timpul primelor săptămâni de tratament la adulţi.

În cadrul studiilor clinice placebo controlate cu quetiapină în monoterapie care au evaluat simptomele acute de întrerupere au fost observate cel mai frecvent următoarele simptome ale sindromului de întrerupere: insomnie, greaţă, cefalee, diaree, vărsături, ameţeli şi iritabilitate. Incidenţa acestor reacţii a scăzut semnificativ la o săptămână după întreruperea tratamentului.

Trigliceride ≥200 mg/dl (≥2,258mmol/l) (pacienţi ≥18 ani) sau ≥150 mg/dl (≥1,694 mmol/l) (pacienţi < 18 ani) la cel puţin o determinare. 

Colesterol ≥ 240 mg/dl (≥6,2064mmol/l) (pacienţi ≥18 ani) în cel puţin o ocazie sau ≥200 mg/dl (≥5,172 mmol/l) (pacienţi <18 ani) la cel puţin o determinare. O creştere a colesterolului LDL de ≥30 mg/dl (≥0,769 mmol/l) a fost observată foarte frecvent. Modificarea medie în rândul pacienţilor care au avut această creştere a fost 41,7 mg/dl (≥1,07 mmol/l).

Vezi textul de mai jos.

Trombocite ≤ 100 x 109/l la cel puţin o determinare.

Pe baza raportărilor din studiile clinice a evenimentelor adverse creşterea valorilor creatinfosfokinazei sanguine nu este asociată cu sindrom neuroleptic malign.

Prolactinemia (pacienţi >18 ani): >20 μg/l (> 869,56 pmol/l) la bărbaţi; > 30 μg/l (> 1304,34 pmol/l) la femei în orice moment. 

Poate duce la căderi.

Colesterolul HDL: <40 mg/dl (1,025 mmol/l) la bărbaţi; <50 mg/dl (1,282 mmol/l) la femei în orice moment.

Incidenţa la pacienţi care au o schimbare a QTc de la <450 msec la ≥450 msec, cu o creştere ≥ 30 msec. În studiile placebo-controlate cu quetiapină modificarea medie şi incidenţa schimbării la pacienţi, la un nivel clinic semnificativ, sunt similare între quetiapină şi placebo.

Trecerea de la > 132 mmol/l la ≤ 132 mmol/l la cel puţin o determinare.

Cazurile de ideaţie suicidară şi comportament suicidar au fost raportate în timpul tratamentului cu quetiapină sau la scurt timp după întreruperea tratamentului.

Scăderea valorilor hemoglobinei până la ≤ 13 g/dl (8,07 mmol/l) la bărbaţi, ≤ 12 g/dl (7,45 mmol/l) la femei, cel puţin o dată a apărut la 11% dintre pacienţii trataţi cu quetiapină în cazul tuturor studiilor, înclusiv în extensiile cu tratament deschis. Pentru aceşti pacienţi, scăderea maximă medie a hemoglobinei în orice moment a fost -1,50 g/dl. 

Aceste rapoarte au apărut frecvent în cazul existenţei de tahicardii, ameţeli, hipotensiune arterială ortostatică şi/sau boli cardiace/respiratorii preexistente.

Pe baza modificării de la valoarea iniţială normală la o valoare cu potenţială importanţă clinică, în orice moment după momentul iniţial, în toate studiile clinice. Modificările T4 total, T4 liber, T3 total şi T3 liber sunt definite ca <0,8 x LLN (pmol/l) (limita inferioară a valorilor normale), iar modificările la TSH sunt > 5 mUI/l, în orice moment.

Pe baza ratei crescute de vărsături la pacienţi vârstnici (cu vârsta ≥65 ani).

Pe baza modificării valorilor neutrofilelor de la valoarea la momentul iniţial >=1,5 x 109/l la <0,5 x 109/l, în orice moment al tratamentului şi pe cazurile pacienţilor cu neutropenie severă (<0,5 x 109/l) şi infecţie în timpul tuturor studiilor clinice cu quetiapină.

Pe baza modificării de la valoarea iniţială normal la o valoare cu potenţială importanţă clinică, în orice moment după momentul iniţial, în toate studiile clinice. Modificările la eozinofile sunt definite ca >1 x 109 celule/l, în orice moment.

Pe baza modificării de la valoarea iniţială normală la o valoare cu potenţială importanţă clinică, în orice moment după momentul iniţial, în toate studiile clinice. Modificările WBC sunt definite ca ≤ 3 x 109celule/l, în orice moment.

Pe baza rapoartelor evenimentului advers sindrom metabolic din toate studiile clinice cu quetiapină.

În studiile clinice, la unii pacienţi a fost observată o agravare a mai mult de unul dintre factorii metabolic legaţi de greutate, glicemie şi profil lipidic (vezi pct. 4.4).

Vezi pct. 4.6.

Poate să apară la iniţierea tratamentului sau aproape de iniţierea tratamentului şi poate fi asociată cu hipotensiune arterială şi/sau sincopă. Frecvenţa se bazează pe rapoartele de evenimente adverse privind bradicardia şi de evenimente asociate din toate studiile clinice cu quetiapină.

În urma administrării de neuroleptice, s-au raportat cazuri de prelungire a intervalului QT, aritmie ventriculară, moarte subită inexplicabilă, stop cardiac şi torsada vârfurilor, acestea fiind considerate efecte de clasă.Copii şi adolescenţi

Aceleaşi reacţii adverse prezentate mai sus pentru adulţi trebuie avute în vedere şi în cazul copiilor şi adolescenţilor. Următorul tabel prezintă reacţiile adverse care apar cu o frecvenţă mai mare la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 10 şi 17 ani), faţă de populaţia adultă sau reacţiile adverse care nu au fost identificate la populaţia adultă.

Tabelul 2. RAM asociate cu tratamentul cu quetiapină la copii şi adolescenţi care apar cu o frecvenţă mai mare decât la adulţi sau care nu au fost identificate la populaţia adultă.

Frecvenţa reacţiilor adverse a fost ierarhizată astfel: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100, <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000, <1/100), rare (>1/10000, <1/1000) şi foarte rare (<1/10000). 

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe Foarte frecvente Frecvente

Tulburări endocrine 1 Creştere a prolactinemiei

Tulburări metabolice şi de nutriţie Creştere a apetitului alimentar

Tulburări ale sistemului nervos 3, 4 Simptome extrapiramidale Sincopă

Tulburări vasculare 2 Creştere a tensiunii arteriale

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Rinită

Tulburări gastro-intestinale Vărsături

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe Foarte frecvente Frecvente

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare 3 Iritabilitate

Concentraţiile plasmatice ale prolactinei (pacienţi < 18 ani): > 20 ug/l (> 869,56 pmol/l) la băieţi; > 26 ug/l (> 1130,428 pmol/l) la fete la orice moment. Mai puţin de 1% din pacienţi au prezentat o creştere a valorii prolactinemiei > 100 ug/l.

Pe baza modificărilor clinice peste valorile prag semnificative (adaptate după criteriile Institutului Naţional de Sănătate) sau creşterea > 20 mmHg pentru valoarea tensiunii arteriale sistolice sau > 10 mmHg pentru valoarea tensiunii arteriale diastolice la orice moment în 2 studii pe termen scurt (3-6 săptămâni) placebo controlate la copii şi adolescenţi.

Notă: frecvenţa este concordantă cu cea observată la adulţi, dar poate avea implicaţii clinice diferite la copii şi adolescenţi, comparativ cu adulţii.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la:

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro

Supradozaj

Simptome

În general, semnele şi simptomele raportate se datorează exagerării efectelor farmacologice cunoscute, de exemplu somnolenţă şi sedare, tahicardie, hipotensiune arterială şi efecte anticolinergice.

Supradozajul poate conduce la prelungirea intervalului QT, convulsii, status epilepticus, rabdomioliză, deprimare respiratorie, retenţie urinară, confuzie, delir şi/sau agitaţie, comă şi deces.

Pacienţii cu boală cardiovasculară preexistentă severă au un risc crescut de apariţie a efectelor supradozajului (vezi pct. 4.4: Hipotensiune arterială ortostatică).Tratamentul supradozajului

Nu există niciun antidot specific pentru quetiapină. În cazul manifestărilor severe, posibilitatea implicării mai multor medicamente trebuie să fie luată în considerare şi sunt recomandate proceduri de terapie intensivă, inclusiv eliberarea şi menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii, asigurându-se oxigenarea şi ventilaţia corespunzătoare, monitorizarea şi întreţinerea funcţiilor aparatului cardiovascular.

Pe baza datelor publicate, pacienţii cu delir şi agitaţie şi sindrom anticolinergic diagnosticat pot fi trataţi cu fizostigmină, 1-2 mg (sub monitorizarea continuă a ECG). Aceasta nu este recomandată ca un tratament standard, din cauza potenţialului efect negativ al fizostigminei asupra conductibilităţii cardiace. Fizostigmina poate fi folosită dacă nu există modificări ale ECG. A nu se utiliza fizostigmina în cazul aritmiilor sau oricărui grad de bloc cardiac sau lărgire a QRS. 

Deoarece nu a fost investigat modul de prevenire a absorbţiei în caz de supradozaj, lavajul gastric poate fi indicat în intoxicaţia severă, iar dacă este posibil la maximum o oră după ingestie.

Administrarea de cărbune activat trebuie avută în vedere.

În caz de supradozaj cu quetiapină, hipotensiunea arterială refractară trebuie tratată cu măsuri adecvate, cum ar fi administrarea intravenoasă de lichide şi/sau medicamente simpatomimetice.

Adrenalina şi dopamina trebuie evitate, deoarece stimularea beta poate agrava hipotensiunea arterială prin stabilirea blocadei alfa indusă de quetiapină.

Supravegherea medicală atentă şi monitorizarea pacientului trebuie continuate până la recuperarea acestuia.

Proprietăți farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antipsihotice; diazepine, oxazepine, tiazepine şi oxepine, codul ATC: N05AH04Mecanism de acţiune

Quetiapina este un medicament antipsihotic atipic. Quetiapina şi metabolitul activ prezent în plasma umană, norquetiapina interacţionează cu o gamă largă de receptori ai neurotransmiţătorilor. Quetiapina şi norquetiapina prezintă afinitate pentru receptorii serotoninergici cerebrali (5-HT2) şi receptorii dopaminergici D1 şi D2. Se consideră că această acţiune combinată de antagonism la nivelul receptorilor, cu o selectivitate mai mare pentru receptorii serotoninergici 5-HT2 faţă de receptorii D2 este cea care contribuie la proprietăţile clinice antipsihotice şi la riscul scăzut de reacţii adverse extrapiramidale (RAE) ale quetiapinei, comparativ cu antipsihoticele atipice.Quetiapina şi norquetiapina nu au afinitate detectabilă pentru receptorii benzodiazepinici, însă au o afinitate mare pentru receptorii histaminergici şi alfa1-adrenergici și o afinitate moderată faţă de receptorii alfa2-adrenergici. Quetiapina are, de asemenea, afinitate mică sau nu are afinitate pentru receptorii muscarinici, pe când norquetiapina are afinitate moderată spre ridicată pentru mai mulţi receptori muscarinici, ceea ce poate explica efectele anticolinergice (muscarinice). Inhibarea NET şi acţiunea parţial agonistă asupra receptorilor 5HT1A a norquetiapinei pot contribui la eficacitatea terapeutică a quetiapinei ca antidepresiv.

Efecte farmacodinamice 

Quetiapina este activă în testele pentru activitatea antipsihotică, cum ar fi evitarea condiţionată. De asemenea, blochează acţiunea agoniştilor dopaminei, evaluată fie comportamental, fie electrofiziologic şi creşte concentraţiile metaboliţilor dopaminei, un indice neurochimic al blocării receptorului D2.

În testele preclinice predictive pentru SEP, quetiapina este diferită de antipsihoticele standard şi are un profil atipic. Quetiapina nu produce stimularea excesivă a receptorului dopaminergic D2 după administrare pe termen lung. Quetiapina produce doar o uşoară catalepsie la dozele care blochează eficace receptorul dopaminergic D2. Quetiapina face dovada unei selectivităţi pentru sistemul limbic prin provocarea unei blocade a depolarizării la nivelul mezolimbic, dar fără implicarea neuronilor dopaminergici de la nivel nigrostriat, după administrarea pe termen lung. După administrarea pe termen scurt şi lung, quetiapina manifestă un potenţial minim de apariţie a distoniei la maimuţele Cebus sensibilizate la haloperidol sau care nu au fost supuse niciodată tratamentului (vezi pct. 4.8).Eficacitate clinică

Schizofrenie

Eficacitatea quetiapinei în tratamentul schizofreniei a fost demonstrată într-un studiu cu durata de 6 săptămâni placebo-controlat efectuat la pacienţi care întruneau criteriile DSM-IV pentru schizofrenie şi într-un studiu activ-controlat, de trecere de la administrarea de quetiapină sub formă de comprimate cu eliberare imediată la quetiapină sub formă de comprimate cu eliberare prelungită la pacienţi cu schizofrenie trataţi în ambulatoriu, stabili din punct de vedere clinic. 

Principala variabilă rezultată în studiul placebo-controlat a fost modificarea scorului total PANSS la evaluarea finală, faţă de valoarea sa la momentul iniţial. Administrarea de quetiapină sub formă de comprimate cu eliberare prelungită în doze de 400 mg pe zi, 600 mg pe zi şi 800 mg pe zi a fost asociată cu îmbunătăţiri semnificative din punct de vedere statistic ale simptomelor psihotice, comparativ cu placebo. Efectul a fost mai important în cazul administrării dozelor de 600 mg pe zi şi 800 mg pe zi, comparativ cu doza de 400 mg pe zi.

Într-un studiu de schimbare a medicaţiei cu durata de 6 săptămâni, controlat activ, principala variabilă rezultată a fost proporţia pacienţilor la care medicamentul nu era eficace, de exemplu, care întrerupeau tratamentul din cauza lipsei eficacităţii sau al căror scor PANSS creştea cu 20% sau mai mult între vizite. În cazul pacienţilor stabili care utilizau tratament cu quetiapină sub formă de comprimate cu eliberare imediată în doze de 400 mg până la 800 mg, eficacitatea s-a menţinut şi după ce pacienţii au fost trecuţi pe tratament cu quetiapină sub formă de comprimate cu eliberare prelungită într-o doză echivalentă, administrată o singură dată pe zi.

Într-un studiu de lungă durată la pacienţi cu schizofrenie stabilizaţi clinic care au urmat un tratament de întreţinere cu quetiapină cu eliberare prelungită timp de 16 săptămâni, s-a dovedit că quetiapina sub formă de comprimate cu eliberare prelungită a fost mai eficace decât placebo în prevenirea recăderilor. Riscul estimat de recădere după 6 luni de tratament a fost de 14,3% pentru quetiapina cu eliberare prelungită, comparativ cu 68,2% pentru placebo. Doza medie a fost de 669 mg. Nu au existat reacţii adverse noi asociate tratamentului cu quetiapină cu eliberare prelungită timp de până la 9 luni (mediana de 7 luni) În mod particular, nu au crescut raportările de reacţii adverse corelate cu SEP şi creştereponderală în cazul tratamentului de lungă durată cu quetiapină cu eliberare prelungită. 

Tulburare bipolară

În două studii cu quetiapină administrată în monoterapie, quetiapina a demonstrat o eficacitate superioară faţă de placebo în tratamentul episoadelor de manie moderate până la severe prin reducerea simptomelor maniacale evaluată la 3 şi la 12 săptămâni. Eficacitatea quetiapinei sub formă de comprimate cu eliberare prelungită a fost demonstrată suplimentar, cu diferenţă semnificativă faţă de placebo într-un studiu diferit, cu durata de 3 săptămâni. Quetiapina cu eliberare prelungită s-a administrat în doze de 400 până la 800 mg pe zi, doza medie fiind de aproximativ 600 mg pe zi. Datele referitoare la administrarea quetiapinei în asociere cu divalproex sau litiu în episoadele de manie moderat – severe la 3 şi 6 săptămâni sunt limitate; cu toate acestea, terapia asociată a fost bine tolerată.

Datele au evidenţiat un efect aditiv în săptămâna 3. Un al doilea studiu nu a evidenţiat un efect aditiv în săptămâna 6.

Într-un studiu clinic efectuat la pacienţi cu episoade depresive din cadrul tulburării bipolare de tip I sau tip II, quetiapina sub formă de comprimate cu eliberare prelungită administrată în doză de 300 mg pe zi a demonstrat eficacitate superioară faţă de placebo în scăderea scorului MADRS total. 

În alte 4 studii clinice cu durată de 8 săptămâni efectuate cu quetiapină la pacienţi cu episoade depresive moderate până la severe din cadrul tulburării afective bipolară tip I sau II, quetiapina sub formă de comprimate cu eliberare imediată administrată în doze de 300 mg şi 600 mg a fost semnificativ superioară faţă de placebo în ceea ce priveşte parametrii criteriilor de evaluare: îmbunătăţirea medie a scorului MADRS total, răspunsul terapeutic definit ca îmbunătăţire cu minim 50% a MADRS total, în comparaţie cu scorul la momentul iniţial. Nu s-a înregistrat nicio diferenţă de mărime a efectului la pacienţii trataţi cu doză de 300 mg quetiapină sub formă de comprimate cu eliberare imediată faţă de cei trataţi cu doza de 600 mg.

În faza de continuare a două dintre aceste studii, a fost demonstrat faptul că tratamentul de lungă durată, la pacienţii care au răspuns la quetiapină sub formă de comprimate cu eliberare imediată în doze de 300 mg sau 600 mg a fost eficace, în comparaţie cu placebo, în cazul simptomelor depresive, dar nu şi în cazul simptomelor maniacale.

În două studii de prevenire a recurenţei care au evaluat quetiapina administrată în asociere cu stabilizatorii de dispoziţie, la pacienţii cu episoade de manie, depresie sau episoade mixte, asocierea cu quetiapina a fost superioară monoterapiei cu stabilizatori ai dispoziţiei, în ceea ce priveşte prelungirea timpului până la recădere a oricărui tip de episod (maniacal, mixt sau depresiv). Quetiapina a fost administrată de 2 ori pe zi, până la o doză totală de 400-800 mg, în asociere cu litiu sau valproat.

În cadrul unui studiu randomizat, cu durata de 6 săptămâni, care a evaluat litiul și quetiapina în comparație cu placebo și quetiapină în tratamentul pacienților adulți cu episoade acute de manie, diferența între îmbunătățirile medii ale scorului YMRS la grupul cu litiu ca adjuvant față de cel cu placebo ca adjuvant a fost de 2,8 puncte, iar diferența procentuală a numărului celor care au răspuns la tratament (definită ca înmunătățire a scorului YMRS cu 50% față de valorile inițiale) a fost de 11% (79% la grupul cu litiu ca adjuvant, față de 68% la grupul cu placebo ca adjuvant). 

Într-un studiu de lungă durată (cu durată de până la 2 ani de tratament) care a evaluat prevenirea recurenţei la pacienţi trataţi pentru un episod afectiv maniacal, depresiv sau mixt quetiapina a fost superioară faţă de placebo în ceea ce priveşte creşterea duratei de timp până la apariţia unui nou eveniment de tulburare bipolară (maniacal, mixt sau depresiv) la pacienţii cu tulburare bipolară de tip I. Numărul de pacienţi cu un eveniment de tulburare bipolară a fost de 91 (22,5%) în grupul cu quetiapină, 208 (51,5%) în grupul cu placebo şi 95 (26,1%) în grupul cu litiu. La pacienţii care au răspuns la quetiapină, când s-a comparat continuarea tratamentului cu quetiapină cu trecerea la litiu, rezultatele au indicat faptul că o trecere la tratamentul cu litiu nu pare să se asocieze cu o creştere a duratei de timp până la recurenţa unui eveniment de tulburare bipolară.

Episoade depresive majore în cadrul TDM

Două studii de scurtă durată (6 săptămâni) au inclus pacienţi care au prezentat un răspuns inadecvat la cel puţin un antidepresiv. Administrarea de quetiapină sub formă de comprimate cu eliberare prelungită în doze de 150 mg şi 300 mg/zi, ca terapie adjuvantă la un tratament curent cu un antidepresiv (amitriptilină, bupropionă, citalopram, duloxetină, escitalopram, fluoxetină, paroxetină, sertralină sau venlafaxină) a demonstrat superioritate faţă de monoterapia cu un medicament antidepresiv în ceea ce priveşte ameliorarea simptomelor de depresie evaluată prin îmbunătăţirea scorului total MADRS (modificare medie a CMMP comparativ cu placebo de 2-3,3 puncte).

Eficacitatea şi siguranţa tratamentului de lungă durată la pacienţii cu TDM nu au fost evaluate în cazul terapiei adjuvante, însă acestea au fost evaluate la pacienţii adulţi trataţi cu monoterapie (vezi mai jos).

Prezentare: cutie cu 60 de comprimate 

Scrieţi o recenzie

QUETIAPINA ZENTIVA 50 mg X 60 COMPR. ELIB. PREL. 50mg SANOFI-GX

Quetiapină Accord conţine o substanţă numită quetiapină. Aceasta aparţine unui grup de medicamente numite antipsihotice

Scrieţi o recenzie

Intrebări despre produs

Pune o intrebare

30 alte produse în aceeași categorie:

No products

Nu ai ales Shipping
0,00 lei Total

Vezi coşul